Cum petrec baietii destepti gunoaiele la groapa

Scena aceasta ar putea fi rupta din „WALL-E”. In fiecare zi, masinile de salubritate ale marilor orase si micilor comune isi descarca containerele peste miile de metri patrati ai celulelor ecologice construite in ultimii ani pe bani publici si promisiuni neonorate. Si in fiecare zi, „baietii destepti” – clienti fideli ai retelelor ministeriale sau ai administratiilor locale – care roiesc cu lacomie deasupra gunoaielor, zburand nedetectati in bataia unor obligatii europene transformate in uzine de bani, isi deschid larg buzunarele.

In ele intra neincetat sume care ar fi trebuit sa trateze simptomele unei boli vechi – depozitarea la gramada a deseurilor menajere. In Romania lui 2011, gunoaiele ajung insa in proportie de 99% tot la groapa. Asta in timp ce sacouri calcate la dunga semneaza contracte de consultanta si executie, promit transparenta in cheltuirea fondurilor publice sau, pur si simplu, gireaza prin complicitate circuitele subterane prin care Romania isi construieste, de multe ori haotic, sisteme de management al deseurilor.

Retineti finalul, e numele noii paradigme dupa care romanii vor colecta, transporta, sorta, recupera, recicla si depozita gunoaiele menajere. E o sintagma rotunda, plina de promisiunea unei schimbari. Si totusi, pentru majoritatea autoritatilor din Romania ramane un eufemism, in spatele caruia se desfasoara tacuta o industrie colosala construita pe retele de influenta si bani. Foarte multi bani.

Coroborarea cifrelor oficiale furnizate de Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor Publice si Comisia Europeana arata asa: realizarea unor sisteme integrate de management al deseurilor a inghitit deja aproape 150 de milioane de euro din fonduri ISPA (un instrument de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructura si protectia mediului) si va beneficia, in urmatorii ani, de o finantare totala de 1,8 miliarde de euro prin Programul Operational Sectorial Mediu. La schimb, cetateanul ar trebui sa beneficieze de un sistem care sa-i colecteze selectiv gunoiul (pe fractii reciclabile: plastic si aluminiu, hartie si carton, sticla), sa-l sorteze, sa-l valorifice si doar in ultima instanta sa-l depuna la groapa.

• Primul episod al campaniei investigheaza proiectul ISPA de la Galati
• Al doilea episod desluseste cateva din dedesubturile implementarii masurii ISPA la Bacau
• Al treilea episod investigheaza afacerile de familie si jocul de-a master planul din Buzau
• Al patrulea episod devoaleaza situatia de la Braila, unde toate tintele sunt ratate
  

Raportarile la Comisia Europeana se ajusteaza insa din pix – o recunosc chiar oamenii din sistem, ascunzandu-se in spatele formulei „depinde cum interpretezi legea” -, iar realitatea din teren e crunta: gunoiul ajunge, aproape integral, tot la groapa. Aparitia unor depozite conforme menite sa inchida, cu rapiditate, vechile gropi de gunoi care au adus Romania in pragul declansarii procedurii de infringement n-a rezolvat problema. 49 de depozite municipale si aproximativ 2000 de gropi comunale neconforme sunt inca in functiune. Regulile comunitare solicita nu doar inchiderea lor urgenta, ci si sisteme locale care sa includa celule ecologice, statii de sortare, statii de compostare si statii de tratare a levigatului. Plus o intreaga infrastructura capabila sa sustina tintele de colectare selectiva – pubele si containere speciale, vehicule si utilaje de salubritate. In termenii economiei de piata, asta inseamna contracte de consultanta, asistenta tehnica si executie pentru fiecare obiectiv in parte, plus obligatia de a organiza licitatii separate pentru concesionarea serviciilor de administrare a depozitelor ecologice si a celor de salubritate locala.

Masuri centrale, deruta locala

Schema e suficient de complicata incat sa deruteze city-manageri, sefi de servicii publice locale, viceprimari si primari, consilieri locali si judeteni, directori de firme de salubritate si chibiti. Nu e insa intr-atat de complicata incat sa-i impiedice pe „baietii destepti” sa ia urma gunoaielor – produceti in medie cam 400 de kilograme pe an! – si sa creasca la umbra unui sistem care ar putea aduce Romaniei venituri de un miliard de euro anual si 200.000 de locuri de munca. Pana acum insa, sistemul n-a adus decat promisiuni celor pe care ar trebui sa-i deserveasca si bani celor angajati sa-l implementeze. Autoritatile locale ridica din umeri, acuzand legislatia defectuoasa, tintele europene prea ambitioase si, aproape de fiecare data, lipsa de educatie si ignoranta romanilor.

Firmele „clientilor” prospera insa, uneori transpartinic, alteori chiar pe meterezele politice, intr-o schema paradoxala care ajunge la maxima absurditate de a vira penalitatile acordate pentru neatingerea tintelor de depozitare la groapa, evident achitate din bani publici, in fonduri accesate de societatile de salubrizare pentru a-si finanta investitii private. Ulterior,  nevoia de amortizare a investitiilor prelungeste chiar durata contractelor publice.

Dupa atata Kafka, insa, s-ar putea sa ne ajunga viitorul din urma. In urmatorii 9 ani, Romania trebuie sa atinga o tinta de reciclare de 50% din volumul total de deseuri municipale, sa valorifice energetic 40% si sa depuna la groapa maxim 10%.  Numai anul acesta tinta globala de reciclare a Romaniei este de 46%. Peste doi ani, va creste la 60%. Iar neindeplinirea ei poate aduce declansarea unei proceduri de infringement si amenzi de 200.000 de euro pe zi, in 2020, potrivit lui Jose Jorge Diaz del Castillo, oficialul european responsabil de directiva inchiderii gropilor de gunoi neconforme. In prezent, datele serviciului comunitar de statistica Eurostat arata ca doar 1% din deseurile municipale din Romania sunt reciclate, in timp ce media europeana este de 42%.

Mai rau decat noi sta doar Bulgaria, minunata reconfirmare a standardelor noastre istorice!, care in 2009 a depus toata cantitatea de deseuri municipale pe groapa. La polul opus se afla Germania, care a reciclat 48% din cantitatea totala de deseuri produse acum doi ani, alaturi de Belgia si Suedia. Iar la capitolul reciclare plus compostare (compostul este un tip de ingrasamant obtinut prin fermentatie din resturi menajere organice si compusi minerali) Austria conduce cu 70% din volumul total de deseuri valorificat, urmata de Germania, Olanda, Belgia si Suedia. In sapte dintre statele membre, printre care si Romania, mai putin de 10% din gunoiul menajer este reciclat sau compostat.

Oameni si pasari

In parte, explicatia tine de incapacitatea autoritatilor locale de a gestiona eficient fondurile europene contractate in ultimul deceniu pentru implementarea sistemelor de management a deseurilor. Executia lucrarilor s-a prelungit in unele cazuri mult peste perioada convenita in memorandumurile de finantare, iar finalul a surprins diferente pe segmentul achizitiilor. Pe de alta parte, o retea subterana de complicitati politice si economice a subminat peste tot eforturile de ecologizare, amenintand si chiar periclitand obiective de interes public. In spatele haosului institutional, contractele de servicii si lucrari s-au bransat la conducta financiara. Alte „parteneriate” abia se pregatesc in culise.

De la fosti directori in Ministerul Mediului, la actuali consilieri locali sau judeteni cu apetit pentru afaceri, de la comisari ai Garzii de Mediu la actuali membri de prim plan ai vietii politice, de la mici sefi locali actionand parinteste pentru impartirea dreapta a banilor din salubritate, la oficiali imbogatiti peste noapte, mai toata lumea implicata in onorarea promisiunilor asumate fata de Uniunea Europeana pe segmentul de management al deseurilor si-a facut propriile jocuri, urmand propriile reguli.

Fara animatiile computerizate din WALL-E, fara marketingul celor de la Disney, fara popcorn in sali de cinema climatizate, realitatea frapeaza prin salbaticia detaliilor. Deasupra “cimiterelor” gunoaielor, acolo unde sistemul-de-bagat-bani-in-buzunarele-baietilor-destepti-si-pacalit-cetatenii isi ingroapa ineficienta, pasarile executa de fiecare data acelasi dans aiuritor, brazdand cerul in rotocoale apocaliptice. Un croncanit metalic, indiferent la forfota celor care rascolesc, cu utilajele lor moderne, mormanele de deseuri, se napusteste apoi deasupra resturilor rasturnate de-a valma.

Ciorile si pescarusii nu lipsesc niciodata din acest cadru „la vedere”. Oamenii au invatat si ei schema. In patru cazuri investigate la Galati, Braila, Buzau si Bacau n-au lipsit, nici macar o data, doua elemente: plonjoanele lacome ale pasarilor si zborul „sub radar” al „baietilor destepti”.

• Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Soros Romania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania.