De cand cu Facebook e mai usor, mult mai usor. Redeschizi note de acum o luna sau de acum un an si ramai uluit – caci adevarul e ca la intensitatea cu care suntem obligati sa traim pentru a supravietui cele mai multe dintre aceste stari nu raman, nici macar, amintiri.
Iata, de pilda, ce isi nota din Suedia colegul Iulian Andrei la sfarsitul lunii iulie, anul Domnului 2015:
“Astazi, mi-a dat o cafea un om mai sarac decat mine. Stiu, e greu de crezut ca exista asa ceva in Suedia. Exista. E cetatean roman. E un om care cerseste aici.
Si am baut cafeaua aceea. Imi vorbea despre podul sub care a dormit un an si jumatate. Si cafeaua ardea. Si m-am simtit ingrozitor ca omul acela a platit pentru cafeaua mea. Niciodata n-am putut sa inteleg cum pot unii sa traiasca (fara nicio remuscare, fara sa dea nimic inapoi) din banii altora mai saraci decat ei.
Ii dispretuiesc pe toti acestia. Desigur, ce scriu eu aici contrazice toate teoriile economice si alte cacaturi, dar nu contrazice omenia, Internationala oamenilor buni de pe planeta Pamant, mai vechea obsesie babeliana.
Dupa cafea, i-am invitat pe cersetor si pe sotia lui la pranz. Au acceptat, greu. Ei mananca o singura data pe zi, seara. Am luat cate un cheeseburger fiecare, am impartit o portie mare de cartofi prajiti de la acel fast-food, si m-am simtit mai bine, aproape om din nou. Cand ne-am despartit in autogara, eu si cersetorul ne-am strans in brate.”
Chiar asa, stimati cititori, dumneavoastra…?
Ce nu poate lasa in urma Oana Dan
-
Un scurt ghid de invatat limbi straine
-
Serialul Utopia
Un serial britanic foarte misto cu doua sezoane la activ, un pic fantastic, un pic politist, dar mai ales analitic si plin de sensuri. Povestea unui manuscris de „comics” care aduce impreuna niste oameni care se cunosteau doar in mediul online si care sunt pusi in fata unei situatii morale limita: sa fie de partea binelui sau de partea raului. Problema, insa, este ca si raul si binele sunt pline de nuante si in ceata generala e foarte greu de luat o decizie. Mai multe despre serial AICI.
-
O carte
„Dora Bruder” de nobelizatul Patrick Modiano, prima mea intalnire cu francezul. Hm, nu stiu ce sa zic, e ok cartea asta – de fapt carticica. Aduce mai mult a o reconstituire jurnalistica decat a literatura – dar cum putem noi judeca limitele literaturii?! Inca nu m-am decis daca imi place sau nu stilul francezului, daca o sa mai incerc si vreo alta carte sau nu. Hm.
Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei
-
Teatrul independent
Spectacole faine din teatrul independent romanesc, sa va faceti din vreme agenda (le gasiti care la Godot, care la Green Hours):
1.”HAPPY-END”
2.”CARPATHIAN GARDEN “
3.”DOUA LINIUTE”
4.”PARAVAN.2 TELEFOANE“
5.”TESTOSTERON”
6.”CAPETE INFIERBANTATE”
-
O carte
“Supunere” de Michel Houellebecq.
-
Un loc din Romania
Tara Dornelor.
-
O coloana sonora pentru aceste zile toride
Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu
-
Presa scrisa
O foarte buna analiza despre criza din Grecia, pozitionarile actorilor implicati si ce lasa in urma Euro-razboiul, AICI.
-
Crin A., antilegionar de parada
