Jurnalismul, băgat în scaunul cu rotile la Antena 3

O televiziune de știri care nu vede violența împotriva femeilor din cauza antipatiilor politice nu atentează doar la mijloacele sale profesionale, după cum nu provoacă urmări doar pentru sine. Ceea ce a făcut Antena 3 în seara zilei de 28 ianuarie subminează în bună măsură însăși percepția unui rău social semnificativ.

0

E de notorietate faptul că postul generalist de televiziune Antena 1 a îndulcit ani la rând cauzele, mijloacele și consecințele violenței împotriva femeilor în emisiuni de tipul Acces Direct. 

Iată că a venit și rândul canalului de știri Antena 3 să pună o cărămidă la discursul mediatic care tolerează întâmplările de acest fel, care dă vina pe victimă pentru violența îndreptată asupra sa, care minimalizează amenințările și intimidarea psihică. Prilejul a fost dat de agresiunea la care a fost supusă zilele trecute o consilieră locală de la Mogoșoaia, membră a Uniunii Salvați România (USR). 

Acțiunea violentă de intimidare a fost surprinsă audio-video și făcută publică, stârnind indignare în societatea civilă. Doi colegi de consiliu local, de la Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Mișcarea Populară (PMP), îi transmit consilierei USR că o vor băga în scaunul cu rotile. Ulterior, victimei îi este smuls și telefonul cu care filma. 

În ciuda acestor evidențe, Antena 3 face o alegere editorială în seara zilei de 28 ianuarie: prezintă cazul ca și cum ar fi o dispută partizană, normală între politicieni de la partide diferite, nuanța particulară fiind că o femeie ar susține (mai degrabă fără temei) că ar fi fost agresată. Agresiunea inacceptabilă devine la Antena 3 doar impresie, dacă nu cu totul o exagerare. 

Toată povestea ar fi fost doar o reglare de conturi în care consiliera USR a avut partea ei de vină – cam aceasta e versiunea faptelor, clamează în seara zilei de 28 ianuarie emisiunea din prime time-ul Antenei 3.

Site-ul Antenei 3 titrează: Răsturnare de situație în cazul bătăii între politicieni. Avem imaginile surprinse de camerele de supraveghere.

Foto: antena3.ro

Pe 29 ianuarie, după ce până și conducerile PNL și PMP au realizat că nu e de căutat și de găsit nicio scuză când vine vorba de astfel de manifestări ale violenței împotriva femeilor, cerând oficial demisiile consilierilor agresivi, Antena 3 a reevaluat parțial poziționarea editorială.

Postul TV a reformulat titlul fals și manipulator, transformând bătaia între politicieni în scandal. Noul titlu propus este: Imaginile surprinse de camerele de supraveghere de la scandalul din Mogoșoaia | Adrian Ursu: Amenințările sunt abominabile. 

Invocarea numelui jurnalistului Adrian Ursu în titlul modificat nu e întâmplătoare. Chiar Ursu moderase cu o seară înainte emisiunea din prime-time care promovase și încurajase toate prejudecățile legate de violența împotriva femeilor.

Cu largul concurs al politicianului PNL Gheorghe Falcă și al jurnalistei Diana Tache, în emisiunea lui Adrian Ursu se insinuase fără discernământ că victima greșise, generând reacția violentă a colegilor de consiliu pentru că îi filmase în timp ce o amenințau.

Auzim strigătele doamnei, dar cumva, nu știu cum să zic, e ca la meciurile domnului Domozină, dânsul comentează mai repede decât joacă pe teren fotbaliștii. Țipetele cumva sunt disproporționate față de episodul de-acolo din încăpere. Sigur, a lua telefonul cuiva este un gest sancționabil, bun proprietate al acelei persoane, deposedarea este mai mult ca sigur sancționată legal. S-a vorbit însă mult despre agresiunea fizică, aceste imagini schimbă cumva datele

, spune în emisiune Adrian Ursu.

Dacă inciți, faci parte din ce a reproșat lumea, îl completează Gheorghe Falcă (vicepreședinte PNL).

Acuma, cu stimă spun asta, nu mi se mai pare că doamna a fost agresată. Acest tip de schimb, nici măcar nu-mi dau seama cu ce tip de schimb au putut să rămână la nivel de schimb de replici pentru că sunt totuși niște consilieri locali, niște politicieni, niște oameni care votează în comuna respectivă, în localitatea respctivă să aibă tot ce le trebuie. Nu cred că doamna ar fi trebuit să facă pe victima într-atât în condițiile în care domnia sa știa practic ce se petrecuse acolo

, susține și Diana Tache.

Practic, Adrian Ursu și invitații săi au pus în circulație toate prejudecățile legate de violența împotriva femeilor:

»» victima are partea ei de vină

»» victima a provocat

»» victima a exagerat

»» violența trebuie să se soldeze cu urme fizice, vizibile pentru a fi luată în calcul

»» victima trebuie să aibă un anume tip de reacție ca să fie credibilă

Acest exercițiu televizat de minimalizare a violenței a fost demontat chiar de primarul PNL de la Mogoșoaia care a declarat, după ce a văzut imaginile, că este evidentă fapta consilierului liberal, motiv pentru care i-a cerut demisia

În context, Antena 3 s-a văzut nevoită să schimbe titlurile (fără să marcheze în vreun fel eroarea de judecată editorială), dar nu să-și ceară public scuze. 

Anti-jurnalismul Antena 3

Apariția imaginilor cu agresiunea de la Mogoșoaia a determinat îndreptarea presiunii publice spre PNL, PMP și actorii politici implicați. Publicul a vrut să audă și să vadă o reacție fermă, una care să semnaleze inacceptabilul unei asemenea întâmplări. 

Iată însă că poziționarea politică e insuficientă într-o țară precum România, în care violența împotriva femeilor poate fi perpetuată inclusiv de o televiziune de știri afiliată CNN. Presiunea publică ar trebui îndreptată în egală măsură – și cu aceeași forță – și către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).

După cum presiunea profesională a breslei ar trebui să semnaleze și să corijeze alegeri editoriale precum cea făcută de Antena 3 în seara zilei de 28 ianuarie. Sigur că pentru așa ceva ar fi nevoie de auto-reglementare, a cărei absență explică în bună măsură condiția profesională pe alocuri liliputană din presa națională.

În vara anului trecut emisiunea Acces Direct moderată de Mirela Vaida și difuzată de Antena 1 a primit o amendă record din partea CNA. Sancțiunea a fost acordată pentru o ediție a emisiunii în care fusese prezentat cazul unei femei ucise ulterior de partenerul său.

Aceea nu fusese însă nici pe departe prima emisiune în care femei aflate în relații abuzive erau luate peste picior, mustrate, condamnate, în timp ce agresorii le amenințau în direct sau le acuzau că i-au provocat. Acces Direct avea un întreg istoric în acest sens.

Amenda record nu a împiedicat Antena 1 să continue să practice același tip de jurnalism. În septembrie 2021 televiziunea era amendată din nou, pentru expunerea unei persoane cu probleme psihice. Emisiunea Acces Direct mai fusese sancționată și în februarie 2020, dar și în mai 2021. 

Jurnalismul este un bun public chiar și atunci când este făcut cu mijloace private. Când presa naufragiază în misiunea ei fundamentală – aceea de a informa – și începe să deformeze sau să schimonosească faptele, ea trebuie sancționată.

Câtă vreme sancțiunile autorității de reglementare audiovizuală nu par să producă efectele necesare, atunci ele ar trebui dublate de alte intervenții – de presiunea breslei și a publicului, fiind evident că mecanismele comerciale (adică piața de publicitate) nu au nici forța, nici voința necesare pentru a sancționa alegeri editoriale (în fapt anti-jurnalistice) precum cea făcută de Antena 3 în seara zilei de 28 ianuarie.

O televiziune de știri care nu vede violența împotriva femeilor (unul dintre cele mai persistente fenomene sociale din România) din cauza antipatiilor politice nu atentează doar la mijloacele sale profesionale, după cum nu provoacă urmări doar pentru sine. Ceea ce a făcut Antena 3 în seara zilei de 28 ianuarie subminează în bună măsură însăși percepția unui rău social semnificativ.

O democrație care vede într-un episod grav de violență de gen o scuzabilă bătaie între politicieni nu e, de fapt, decât o simulare fără temelie și fără principii, care așteaptă prime time-ul Antenei 3 ca să interpreteze ceea ce a văzut cu ochiul liber.

Iată și recomandările săptămânii.

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

18 investigații și reportaje despre violența împotriva femeilor în aproape toate formele ei. Printre ele și un articol în care le-am întrebat pe cele 84 de senatoare și deputate din Parlamentul României dacă s-au confruntat cu violența – în familie, profesie sau politică.

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

Judecata de Acum #2 (sezonul 2)
Au trecut șase luni de când un mal de pământ s-a surpat peste mai mulți muncitori, pe șantierul unei lucrări edilitare neautorizate din curtea Bibliotecii Naționale. De ce bâjbâim și astăzi după cauzele și responsabilii tragediei?

Încercăm câteva răspunsuri în a doua ediție a Judecății din sezonul 2. Vedeți emisiunea AICI.

Și dacă vreți doar să ne ascultați, podcastul există și în varianta exclusiv audio. Suntem pe Spotify, Apple Podcats și Google Podcasts.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.