Liviu liber, Gina la puscarie

Intre modificarile aduse Codului Penal, una uimeste cu prioritate: incadrarea legala a cersetoriei, care s-a inasprit. Daca apelezi la mila oamenilor si folosesti si un minor pentru a-ti ajuta cauza, mergi la puscarie. Pana acum regula era amenda. Pe de alta parte, daca devalizezi bugete publice cu mana altora esti exonerat.

Bravo, parlamentari PSD-ALDE-minoritati!

Modificarile aduse Codului Penal chiar pun dispozitiile legale referitoare la abuzul in serviciu in acord cu deciziile Curtii Constitutionale. Le pun, asa, in stil bulgaresc: din cap se da a NU, dar trebuie inteles DA; sau invers, din cap se da a DA, dar trebuie inteles NU.

Unul din argumentele fundamentale aduse de coalitia de la putere in sprijinul nevoii de rescriere a legislatiei penale fusese chiar acesta: abuzul in serviciu ca fapta penala necesita o circumstantiere valorica, care sa delimiteze intre diferite forme de raspundere juridica. Un prag valoric trebuie consacrat de norma penala pentru a nu mai pedepsi cu inchisoarea orice prejudiciu – asta a spus Curtea, asta au sustinut cei de la PSD & ALDE ca trebuie sa faca.

Dar ce sa vezi, in forma votata de Parlament modificarile la Codul Penal fixeaza un prag valoric extrem de scazut (un salariu minim brut pe economie – practic ca si inexistent, deci la fel ca in vechiul Cod), insa “umbla” la scopul obtinerii foloaselor necuvenite.

Pe vechi, intrau sub incidenta si foloasele obtinute pentru altul.

Pe nou, e considerata infractiune doar fapta facuta in scopul de a obtine folosul pentru sine, sot sau ruda pana la gradul II.

Liviu Dragnea, condamnat recent la 3 ani si 6 luni de inchisoare, n-a obtinut pentru sine foloasele necuvenite in dosarul angajarilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Instanta a considerat ca Dragnea (presedinte al Consiliului Judetean Teleorman la acea vreme) avea obligatia de a sanctiona situatia angajatelor care incasau ilegal drepturi salariale de la Directia de Asistenta Sociala (aflata in subordinea lui), situatie pe care in mod evident o cunostea din moment ce respectivele angajate lucrau efectiv pentru organizatia judeteana a PSD (unde tot Dragnea era presedinte).

Practic, cresterea politica a lui Liviu Dragnea a fost achitata, printre altele, si de bugetul DGASPC. Asta e de inteles, pe scurt, din dosarul liderului PSD. Conform noii prevederi penale, paguba materiala nu-i mai poate fi imputata, insa, lui Dragnea, din moment ce foloasele necuvenite (adica salariile) n-au fost direct pentru sine, nici pentru un membru al familiei sale.

Mai intereseaza pe cineva paguba indirecta produsa minorilor institutionalizati, cazurilor de violenta domestica, dosarelor de asistenta sociala, dosarelor de handicap, notelor si referatelor pe baza carora orice Directie de Asistenta Sociala isi imbunatateste prestatiile si rezultatele – practic, paguba produsa tuturor posibilelor sarcini care n-au fost indeplinite la DGASPC Teleorman, pentru ca persoanele angajate (si platite) sa le faca prestau la PSD pentru Liviu Dragnea?

E cumva inutil sa ne mai intrebam asta daca zabovim un pic asupra altei modificari de geniu aduse Codului Penal. E vorba de incadrarea penala a cersetoriei – care, spre deosebire de condamnarea actelor de coruptie, s-a inasprit.

Asadar, potrivit noilor prevederi, “fapta majorului care, avand capacitatea de a munci, apeleaza in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor material, folosindu-se in acest scop de prezenta unui minor, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani”.

Vechea prevedere era “inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda”.

Nu mai e suficienta amenda – pericolul acesta social nu necesita circumstantiere precum abuzul in serviciu, el trebuie pedepsit in cel mai inalt grad.

Si pe cine ajungem sa pedepsim asa dur? Pai, in mare, cam tot pe aceia pe care DGASPC-urile – devalizate de trei decenii de tot felul de Liviu Dragnea – ar fi trebuit sa-i ajute sa iasa din conditia mizerabila.

 

Asadar, cu repetitie, bravo parlamentari! S-a facut dreptate: Liviu Dragnea liber, Gina & Dana & Stefania & Elena la puscarie!

Cine-s femeile acestea? O parte din cele care vin cu odraslele la Bucuresti, din sate limitrofe Capitalei, ca sa traiasca din mila oamenilor.

Le-am scris in Trenul Cersetorilor. Si stim sigur ca in toate cazurile precum ale lor, solutia nu este puscaria.

Iata si recomandarile saptamanii.

 

Ce nu poate lasa in urma Diana Oncioiu

  • Calatoria unei tari 

Este vorba despre Austria si pasii pe care-i face spre dreapta, o dreapta cam extrema. O astfel de calatorie nu se putea face fara a arunca cate un ochi si in trecut. Un si o coperta pe masura.

Una care vine la pachet cu apartamentul de deasupra, pe care-l inchiriezi cu saptamana. Chirias si proprietar de librarie in acelasi timp e ce poti fi intr-un sat din Scotia. De o asemenea experienta va puteti bucura din ianuarie 2022. Pana atunci se vor bucura altii.

  • O strategie

Despre rolul Bisericii Ortodoxe in operatiunea de manipulare cu privire la proiectul Strategiei de educatie parentala (document pus in circulatie de Ministerul Educatiei si retras rapid, dupa ce mai multe organizatii crestine au reactionat virulent), AICI.

 

Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei

  • O carte

Viata de vanzare, de Yukio Mishima, Editura Humanitas Fiction.

  • Un film

Neruda, din 2016.

  • Un film la cinema

Conversatii despre o fata foarte inalta

  • Un spectacol de teatru

Pescarusul, la Unteatru. In regia lui Andrei Serban.

 

Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu

  • La revocarea Laurei Codruta Kovesi

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.