
Au știut, auzit sau chiar văzut, într-o poză sau într-un clip video de 30 de secunde, cum arăta abuzul sexual comis de fostul episcop BOR al Hușilor, Preasfințitul Corneliu.
Au privit pe calculatoarele lor, în sunet de clopote trase, imaginile abuzului.
Nu pentru puțini, povestea abuzurilor era veche, o marcă de neînlăturat a episcopatului lui Cornel Onilă. Mulți știau că ierarhul BOR instalat peste credincioșii vasluieni, prin votul membrilor Sfântului Sinod, avea un nărav: să cheme elevi de seminar în chiliile care se încolonează lângă Catedrala Episcopală din Huși.
Unii au și recunoscut, în scurtele secvențe video vizionate, fețe ale victimelor. Au recunoscut elevi de la seminarul teologic la care erau profesori.
Dar au tăcut și au întors privirea.
Abuzul sexual s-a desfășurat mai bine de un deceniu în chiliile episcopale, până în vara anului 2017, dar el a fost aproape în permanență însoțit de un alt fenomen la fel de revoltător: infracțiunile ierarhului erau știute, discutate și tăinuite printre slujitorii Domnului din județul Vaslui.
În Biserică, ascultarea față de ierarhul superior e sfântă, iar păcatul, chiar și al tăcerii / complicității, se consideră că aparține tot superiorului a cărui poziție îi obligă pe inferiori la tăcere. La Judecata de Apoi, nu preotul care a întors privirea, ci episcopul care l-a forțat să o facă va răspunde.
Așa funcționează sistemul care guvernează Biserica Ortodoxă Română.
Un principiu al subordonării absolute
Fostul Episcop Corneliu și fostul arhimandrit Sebastian Jitaru au fost reținuți pentru 24 de ore, apoi arestați preventiv pentru 30 de zile, pentru viol și abuz sexual asupra unor elevi ai seminarului teologic Ioan Gură de Aur din Huși, județul Vaslui.
Reținerea celor doi de către procurorii Parchetului Curții de Apel Iași a fost dispusă pe 21 mai într-un dosar de infracțiuni sexuale constituit pe fondul investigațiilor publicate în ultimul an de Să fie lumină, proiect jurnalistic în cadrul căruia contribuie trei reporteri Dela0.ro.
Seria Chiliilor nu se va opri aici. Mai avem adevăruri de arătat și relatat. Dar pentru asta avem nevoie și de sprijinul cititorilor, singurii finanțatori ai proiectului Să fie lumină.
Pe parcursul documentării abuzurilor sexuale comise de fostul ierarh BOR al Hușilor (care are astăzi statut de episcop retras, cu păstrarea demnității și beneficiilor arhierești), preoții cu care am discutat au invocat frecvent principiul ascultării. E cel care i-ar salva, din punctul lor de vedere, de orice responsabilitate și orice probleme de conștiință.
Deși ascultarea pare o scuză inventată pe loc, ea este cât se poate de reală și pune – în toate împrejurările – bazele relației dintre preoți și ierarh. Este un principiul al subordonării absolute, care ascunde în spatele lui puterea nelimitată pe care un arhiereu o are asupra subordonaților săi (întreaga lor carieră clericală fiind la dispoziția episcopului).
Nerespectarea acestui principiu al ascultării înseamnă finalul carierei preoțești. Așa că respectarea regulilor și canoanelor bisericești vine la pachet, în mod practic, cu interesul fiecărui purtător de sutană de a se păstra în grațiile episcopale și de a-și păstra poziția (și salariul).
Bani pentru câteva secunde de abuz înregistrat video
Principiul ascultării a cimentat cadrul perfect pentru comiterea sistematică a abuzurilor sexuale de la Huși și i-a transformat pe preoți și călugări în spectatori tăcuți vreme de un deceniu.
Pe unii dintre ei, cu ambiții profesionale nemăsurate, situația i-a prefăcut în șantajiști, dealeri de casete compromițătoare și agresori care amenințau elevii de seminar atunci când simțeau că pozițiile în cadrul jocului de putere le erau amenințate.
Mediul preoțesc vasluian devenise atât de viciat între 2007 și 2017 încât preoții ofereau elevilor seminariști sume mari de bani pentru a obține câteva secunde ilustrative pentru abuzurile și / sau violurile comise de preasfințitul BOR.
Confruntați cu acest principiu al ascultării, dar și cu nevoia protejării propriilor interese, preoții din Vaslui au mințit atunci când au fost întrebați de reporterii afiliați Să fie lumină despre faptele petrecute în seminarul teologic din Huși.
Nu știu.
Nu am auzit de așa ceva.
Așa ceva nu s-a întâmplat.
Sunt zvonuri. Nu există așa ceva.
Nu sunt eu în măsură să vorbesc.
La startul documentării seriei Chiliilor, în decembrie-ianuarie 2019, am căutat aproape o sută purtători de sutană din parohiile județului Vaslui, mergând pur și simplu din poartă în poartă și cerând detalii despre domnia episcopală a lui Cornel Onilă.
Fostul ierarh al Hușilor se retrăsese în vara anului 2017, pe fondul unui scandal de șantaj bisericesc în urma căruia rămăsese, formal, doar o victimă a mașinațiunilor subordonaților, nicidecum abuzatorul-șef al unor elevi.
Puși înaintea întrebărilor jurnaliștilor, preoții au negat că ar fi știut ceva despre infracțiunile sexuale ale lui Onilă, deși zvonistica din jurul lor constituise piatra de temelie a vieții bisericești din județ începând cu 2006-2007.
Negând, cei mai mulți dintre preoți au simțit și nevoia întăririi argumentației lor printr-o retorică referitoare la vina victimelor.
Dacă este adevărat de ce nu a vorbit nimeni?
Dacă așa s-a întâmplat, elevii de ce nu au zis nimic?
Dacă i-a abuzat, așa cum spuneți, de ce au continuat să meargă și a doua oară?
De ce seminariștii n-au mers la poliție pentru a depune plângeri penale?
I-am întrebat pe unii dintre preoții-profesori de la seminar dacă ar fi putut face ceva în cazul în care unul dintre elevi venea și le spunea explicit că au fost abuzați de episcop.
Nu. Nimic, a fost răspunsul primit.
Îngerul Domnului ia toate păcatele
Un călugăr a binevoit să ne explice.
Dacă mărturisirea era făcută în cadrul spovedaniei, ar fi încercat să-l îndepărteze pe elev de episcop, fără ca asta să însemne însă acțiuni vizibile și asumate. Dacă mărturisirea ar fi fost făcută în afara spovedaniei, ar fi anunțat părinții elevului, urmând ca ei să hotărască ce e de făcut.
Au fost cazuri de călugări în Episcopia Hușilor care au ales pur și simplu să plece din eparhie după ce au aflat, direct de la elevi, despre năravurile episcopului Corneliu.
Un astfel de călugăr se află astăzi la Mănăstirea Sihăstria Putnei – și a negat vehement, într-o discuție purtată cu Să fie lumină, că motivul plecării sale ar fi fost legat de abuzurile ierarhului. Mai mulți elevi ne-au confirmat însă un scenariu diferit.
Din documentarea Să fie lumină reiese că acest monah a reacționat atunci când i-a fost adus la cunoștință că un elev de seminar fusese abuzat în episcopia BOR de un călugăr arhimandrit – Sebastian Jitaru, partener de abuzuri al Preasfințitului Corneliu.
Cu o înregistrare audio în care Jitaru recunoștea franc abuzul – susținând că, în momentul în care intră în Biserică, Îngerul Domnului îi ia oricum toate păcatele – călugărul intervenient s-a dus chiar la episcopul Corneliu, în speranța că acesta va lua măsuri.
Episcopul era însă șantajat cu aceeași faptă, de abuz sexual, chiar de către Jitaru, ale cărui fapte îi erau – iată – probate audio. Episcopul nu avea ce măsuri să ia.
Înregistrarea audio a intrat în sertarul biroului său, iar călugărul care i-o adusese a plecat repede din episcopie. Fără a semnala însă vreodată organelor judiciare de întâmplările infracționale de la Huși.
În urmă au rămas elevii de seminar, victime ale acestor infracțiuni. Victimele lui Onilă și ale lui Jitaru, care și-au continuat nestingheriți abuzurile. Dar și victimele martorilor care au ales să tacă și să întoarcă privirea, spre a-și proteja până la cer, indiferent de consecințe, cariera bisericească.
Iată și recomandările săptămânii.
Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu
O primă pagină dedicată celor care au fost mai mult decât niște simple nume
AICI.
Seria EuRoPandemic
Săptămâna aceasta am încheiat seria EuRoPandemic, o colaborare Dela0.ro și Vagabond Films. Cele șapte episoade pot fi urmărite AICI.
Ce nu poate lăsa în urmă Andrei Crăciun
Luni: un film de revăzut
American Beauty. Cu punguța.
Marți: un alt film de revăzut
Suspecți de serviciu. Tot cu Kevin Spacey.
Miercuri: un documentar
The Royal House of Windsor. Pe Netflix.
Joi: un alt documentar
Răpită din fața părinților. Pe Netflix.
Vineri: Mujica văzut de Kusturica
El Pepe. A supreme life. Un documentar făcut de Kusturica despre Pepe Mujica. Tot pe Netflix.
Sâmbătă: o colecție de perle
Câteva mostre despre halul în care se vorbește în România, de ani de zile. Aici: https://www.patreon.com/posts/published
Duminică: un film superb
Okja. De Bong Joon-ho, regizorul lui Parasite.
Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu
O oglindă din calea căreia nimeni nu se poate retrage
O simpla nuantare la cele spuse mai sus: “ascultarea față de ierarhul superior e sfântă”. Cand intervine un pacat, atat de evident ca cel dezbatut aici, NU MAI VORBIM DE ASCULTARE “SFANTA”, ci fie de lipsa de educatie, fie de complot. Exista intr-adevar o mare lipsa de educatie in acest sens astazi in popor si chiar in cler, dar trebuie sa stiti ca sunt destui preoti si chiar ierarhi care se straduiesc s-o estompeze, explicand credinciosilor – in public sau in privat – ca atunci cand exista asemenea cazuri SUNT OBLIGATI SA RECURGA LA AUTORITATEA SUPERIOARA. Adica un laic in raport cu un preot va merge la protopop, apoi la episcop; un laic/preot in raport cu un episcop va merge la mitropolit, si daca e cazul chiar la Sinod.
Ati face un mare serviciu de educare a poporului daca pe langa PRINCIPIUL ASCULTARII, enuntat in reportajele legate de acest subiect, ati populariza in aceeasi masura si PRINCIPIUL RECURSULUI LA SUPERIOR, tot atat de legitim, obligatoriu si stravechi in Biserica!