Martorul Corlatean si votul din Diaspora

Pe 2 noiembrie 2014, zeci de mii de alegatori romani plecati din tara nu au putut vota. Era primul tur de scrutin prezidential. Ministrul de Externe de atunci, Titus Corlatean, a fost chemat luni la DNA, in calitate de martor, pentru a da declaratii intr-un dosar constituit pentru a elucida misterul ne-votului din diaspora.

0

Titus Corlatean este primul “greu” al sistemului de putere chemat sa justifice in fata procurorilor dezastrul administrativ care a marcat organizarea alegerilor prezidentiale din 2014 in diaspora. Acolo, mii, zeci de mii de romani plecati la studii sau la munca in strainatate nu si-au putut exercita dreptul constitutional de a alege.

Au votat, adica, in conditii specifice bovinelor, stand ore intregi la cozi interminabile pentru a beneficia de sansa unica de a completa in scris o declaratie tipizata, apoi de a intra cu o stampiluta intr-o cabina improvizata pentru a bifa dupa simpatii, dupa nevoi. Cei mai multi au beneficiat doar de partea cu ore intregi la coada. Restul: „multumim ca v-ati prezentat la vot!”, vorba lui Liviu Dragnea, chiar daca nu votasera.

Un an de zile mai tarziu, ex-ministrul Corlatean este chemat in calitate de martor la DNA, citat in dosarul constituit de procurori pentru a deslusi conditiile in care Guvernul Ponta a organizat acele alegeri – alegeri in care insusi Victor Ponta era candidatul cotat cu cele mai bune sanse.

Despre diaspora se stia ca sustine contra-candidatul PNL, pe Klaus Iohannis – si exista suspiciuni valide ca puterea social-democrata s-a folosit de toate tertipurile pentru a impiedica un vot consistent din partea romanilor de afara.

Au fost utilizate si mijloace aflate dincolo de limitele impuse de lege? Procurorii si, eventual, judecatorii vor raspunde. Furia populara s-a manifestat deja, prin alegerea lui Klaus Iohannis. Justitia se face, insa, cu alte mijloace.

Iata si recomandarile saptamanii.

Ce nu poate lasa in urma Oana Dan

  • Pentru iubitorii de pisici

  • Un text despre relatia tata-fiu si un meci de fotbal ratat

  • Un interviu cu CTP despre starea presei

  • Un concert

Pink Martini, duminica seara la Sala Palatului. Eleganta si talent, pacat ca sala aia e odioasa, cu randuri stramte, calduroasa, neaerisita, structurata ca pentru marile congrese politice. Si o melodie plina de ironie.

Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei

  • Spectacolul “Rata salbatica”

La Bulandra. O cronica AICI.
  • Cel mai scarbos lucru pe care l-ai citit in ultimii douazeci si cinci de ani

  • Reteaua hotilor cu functie 

  • Marele Tonegaru

  • Despre poezie

Eu nu cred ca poetii sunt un fel de prozatori mai lenesi, care beau sau si mai rau asteptand inspiratia care vine sau nu vine. Cred ca poezia este profund diferita prozei, iar munca poetilor e mai subtila, deci mai grea. Ei ajung la esente, mai aproape de intimitatea celor mai tulburatoare sentimente. Intorsi de acolo, rezista mult mai greu la viata.

Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu

  • Haskil. Pianista, festivalul.

Incepe la sfarsitul lui octombrie, la Sibiu, a doua editie a Festivalului de muzica clasica Clara Haskil. Evenimentul cinsteste memoria unei pianiste de geniu a secolului trecut despre care nu se stie mai nimic acasa – acasa, adica, in Romania.

Papa Francisc spunea acum vreo doi ani ca Mozart in interpretarea Clarei Haskil este tot ceea ce gaseste mai bun in intreaga istorie a muzicii clasice.

Cine a fost Haskil? Si cine e „salvatoarea” ei? Un interviu lamuritor, din arhiva Dela0.ro, AICI.

  • Niste cifre care ne confirma

638.000 de metri cubi de lemn in plus fata de anul 2013. Cu-atat s-a marit volumul de rasinoase exploatat din padurile Romaniei in 2014, spun date ale Institutului National de Statistica facute publice saptamana trecuta.

Pentru prima data s-a depasit pragul anual de exploatare de 6 milioane de metri cubi de lemn rotund (gata de procesare) dintr-o specie lemnoasa. De ce se taie, anual, tot mai multe rasinoase si cum au determinat cateva realitati comerciale volumul si tipul taierilor operate in padurile Romaniei?

Statistica INS confirma toate realitatile forestiere descoperite in teren la mijlocul verii de Dela0.ro si publicate intr-un dosar de referinta despre industria lemnului romanesc.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.