Pentru ca unul dintre membrii echipei Dela0.ro, Iulian Andrei, si-a inceput cariera in presa, in urma cu un deceniu si in conformitate cu nazuintele copilaresti, in gazetaria sportiva, pentru ca Oana Dan este si in acest caz exceptionala, pentru ca suntem in plina situatie a penibilului nostru (Bercea) Mondial tiganesc, dar si in febra adevaratului Mondial, pentru ca saptamana trecuta nimeni – nimeni! – n-a anuntat ca nu il poate lasa in urma, asezam aici cateva cuvinte despre Cupa din Brazilia.
Avem, fireste, echipe preferate, am inregistrat deziluzii, ne-am oripilat de comentariile comentatorilor de la postul public, mai pastram inca sperante si, in general, incercam sa ne facem vara de neuitat, caci cine stie cate Mondiale vom mai apuca, daca vom mai apuca.
Fara sa neglijam sensibilul, frumosul, eternul feminin, nu putem sa facem abstractie de realitatea ca unele evenimente din jungla amazoniana ne pot schimba starea de spirit (si uneori, pentru cei mai pariori dintre noi, brutal!, chiar finantele personale) indiferent unde ne-am afla.
De pilda, pe indragitul Iulian Andrei vestea teribila a infrangerii Italiei in meciul cu Costa Rica l-a prins la o stana. N-a avut alta cale decat sa-si faca un selfie lacrimogen in fan si, totusi, sa continue sa spere ca squadra azzura va rade la urma.
Voi cum va petreceti adevaratul Mondial?
Ce nu poate lasa in urma Oana Dan
-
O piesa si o carte
Curtis Fuller, Five Spot after Dark
In noapte, Haruki Murakami
-
Trei texte de Petre Barbu despre viata asa cum e ea
Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei
-
Un articol
Aflandu-ma tocmai la Sighisoara, nu pot sa nu recomand aceasta bijuterie de justificata ironie britanica.
-
Orchestra Simfonica Bucuresti
Se pregateste un concert mare in oras, la Bucuresti – la Sala Radio! Voi fi, din pacate, cel mai probabil, in sfanta Barcelona pe atunci, intr-un binemeritat concediu de odihna, dar va invit sa nu il ratati. Nu e voie. Nu e bine. Miercuri, 2 iulie, de la ora 19, Beethoven, prieteni, Titanul!
-
Harta si teritoriul
Ma reindragostesc chiar acum de Michel Houellebecq. “Harta si teritoriul” (inca recenta, 2011, la Polirom) e o carte scrisa de un om cu o inteligenta mult peste medie si in contra mediei, tulburat de o groaznica melancolie si altele pentru care medicii au a se pronunta. Probabil, cel mai talentat scriitor al inceputului de secol, Houellebecq prezinta evidente sclipiri nebunesti, pe care, daca esti obsedat textual, nu ai cum sa le ignori.
-
O harfita cu Gherila si Senila
“Pe Gherila si Senila, spanul ii trimite dupa salata cu gandul ca ii va manca, iar apoi sa aduca si piatra din capul cerbului”. Din “Muste pe parbrizul vietii”, o colectie de perle de tranzitie culese de infatigabilul Radu Paraschivescu, despre care am mai vorbit pe aici. Harfita aceasta de poveste face parte din sectiunea – foarte consistenta – intitulata “Bacalaureat”.
Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu
-
Basescu din oglinda
Am scris saptamana trecuta, cand cu retinerea fratelui presedintelui Basescu pentru trafic de influenta, ca exista cate un motiv de bucurie pentru toata lumea in povestea asta. Ca intotdeauna, realitatea e ca motivele sunt mai degraba iluzorii, dar ce mai conteaza?
Iata, insa, ca exista si motive de ingrijorare la nivelul elitei politice, care nu mai poate dormi seara la gandul ca imaginea institutiei prezidentiale ar putea fi afectata de scandalul iscat. Am tot auzit diversi domni si doamne, in ultimele zile, vorbind despre necesitatea demisiei lui Traian Basescu. Ca de fiecare data, vor fi dezamagiti: omul nu-si va da demisia, si la drept vorbind nici n-ar avea pentru ce in momentul de fata, cat timp nu exista nicio proba a implicarii sale.
In rest, ca Basescu isi incheie mandatele cu imaginea facuta tandari si o apreciabila doza de antipatie populara indreptata impotriva sa era clar de prin 2011, cand cu politicile de austeritate. Merita altceva actualul presedinte? As scrie asa: cam in aceeasi masura in care si Romania ar fi meritat altceva in ultimii zece ani.
Poate ca, in ultima instanta, suntem si noi, ca natiune, cam in acelasi punct in care se afla si Traian Basescu: undeva la jumatatea drumului dintre jungla care am fost si promisiunea viitoare a ceea ce-am putea fi.
