Multele fatete ale prostiei omenesti

Scria Albert Camus ca "prostia are talentul de a fi insistenta". Pe masura ce cresti si descoperi adevarurile din sensul sintagmei, nu ti se mai pare comic, ci tragic. Accepti ca prostia nu e numai insistenta, ci si infinita si nemuritoare. Spre deosebire de inteligenta, care are limitele sale.

0

Etimologic, cuvantul “prostie” vine din termenul slav “prostu” care insemna initial om simplu, sarac, nestiutor de carte sau soldat fara grad, in expresia soldat prost. Poate ati citit, in scoala, Povestirile lui Sadoveanu si ati intalnit acolo termenul de “prost”. Avea sens arhaic, de om simplu.

In timp, cuvantul a dobandit o conotatie negativa, desemnand un om lipsit de inteligenta. O serie de proverbe si zicatori au dat in mod cert o mana de ajutor, de pilda cunoscuta zicere “Prostul, daca nu-i fudul, parca nu e prost destul”. Cu alte cuvinte, lipsa inteligentei e mai suparatoare cand e dublata de aroganta.

Prostul, adica nataraul, omul lipsit de inteligenta si de judecata este, cel mai adesea, si plin de sine. Daca ii mai dai si-un post pe undeva – sa fie prin Parlament sau vreo sinecura la stat? – atunci devine si al dracului.

Vorba lui Caragiale, si ea etern valabila, “prostii mor, insa prostia e nemuritoare”, cu varianta populara “mama prostilor e mereu gravida”. Cum supravietuim, deci, fara sa ne prostim?

Ar fi simplu sa credem ca ne amuzam si mergem mai departe. Functioneaza, poate, o vreme. Dar pe masura ce zilele aduc noi mostre de prostie, iti cam dispare cheful de ras. Sigur, poti sa te enervezi. N-ai decat! E o lupta pierduta din start. Prostii au mintea odihnita, umbla vorba, si persevereaza in prostia lor.

Mai poti sa te lupti, sa incerci sa schimbi ceva. Dar prostia e un balaur cu multe capete. Singura varianta care iti ramane, cu adevarat, este evadarea, la propriu sau la figurat.

Urmeaza obisnuitele recomandari, sa va ajute sa treceti peste toate prostiile de care ne lovim zilnic.

 

Ce nu poate lasa in urma Oana Dan

  • Un film

Am vazut “Lost River”, primul film scris si regizat de Ryan Gosling si-l recomand din doua motive: are o atmosfera a la David Lynch si pe Christina Hendricks intr-unul dintre rolurile cheie.

  • O carte

Patrick Modiano, “In cafeneaua tineretii pierdute”.  Volumul are ceva din atmosfera “Dulcelui Bar” a lui J.R. Moehringer, dar aerul general e unul de boema, cautare si ratare. E o carte bine scrisa care cred ca v-ar placea. Incercati-o!

  • Un articol

Despre Dan Pejovschi, AICI.

 

Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei

  • Filmul “The Constant Gardener”

Vechi, zece ani, dar bun. Despre donquijoteasca lupta contra marilor companii farmaceutice.

  • Documentarul “Bobby Fischer against the World”

Despre Bobby Fischer, geniu in sah si nebun de legat in viata de dincolo de table.

  • O carte

“Amantul japonez” de Isabel Allende.

  • Un spectacol de teatru

“Emancipare” la Comedie, Sala Noua.

  • Un alt spectacol de teatru

“Radikal”, la Green Hours.

  • Un serial de presa scrisa

Despre cartierul Giulesti Sarbi. Pe andreicraciun.eu. Tine pana vineri.

 

Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu

  • Chestiuni de siguranta nationala

  • Omul saptamanii

…daca nu cumva chiar al anului: Marian Godina, politist.

  • Contraexemplul saptamanii

…daca nu cumva chiar al anului: Klaus Iohannis, presedinte.

 

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.