O propunere: Andrei Plesu presedinte

E Andrei Plesu o propunere viabila pentru fotoliul prezidential? Saptamana trecuta s-a iscat o dezbatere pe aceasta tema, raspunsurile glosand undeva la granita dintre imposibil si improbabil. Posibile indicii ofera, insa, chiar Andrei Plesu intr-un articol publicat in 1996, sub titlul "Pacatele si inocenta intelectualilor".

0

“Exista cineva intre concetatenii nostri care are experienta, anvergura, calitatile, echilibrul, luciditatea si charisma necesare unui presedinte de stat civilizat, european. Mai mult, ale unuia foarte, foarte, foarte bun.

A dovedit de cateva decenii bune ca nu este doar o prezenta publica intelectuala formidabila dar si (a) un excelent om politic si (b) cineva care stie sa construiasca institutii si sa promoveze oameni, o calitate foarte rara in lumea romaneasca.

Numele sau este Andrei Plesu.”

Cuvintele ii apartin lui Dragos Paul Aligica si au fost publicate spre finalul saptamanii trecute intr-un articol de opinie pe platforma contributors.ro. Ele sunt o pledoarie pentru sustinerea unei eventuale candidaturi la alegerile prezidentiale de anul viitor a celui invocate in ultima propozitie.

Facebook-ul si-a inrosit circuitele inaintea propunerii clasand in registrul viselor frumoase posibilitatea instaurarii la Palatul Cotroceni a lui Andrei Plesu.

Coincidenta sau nu, eseistul a postat luni pe blogul sau de la Adevarul o pastila editoriala intitulata “M-am saturat”, in care se declara “indignat, exasperate, satul” de prestatia celor mai importanti politicieni din Romania. Nu scapa verbului sau acid nici Traian Basescu, nici Victor Ponta, nici Crin Antonescu.

“Vreau sa aud voci civilizate, vreau sa vad portrete oneste si cat de cat omenesti, vreau sa traiesc intr-o atmosfera de buna-cuviinta, de respect pentru limba romana, de responsabilitate. Vreau un pic de stil, un pic de distinctie, un minim de eleganta si de sportivitate. Nu mai suport sa aud cum isi vorbesc unul altuia presedintele si primul ministru din tara mea. Nu mai conteaza cine are dreptate. Si cata! Conteaza nivelul inadmisibil al disputei, limbajul ei, suficienta grosolana a replicilor. Si de o parte si de alta asistam la un turnir al dispretului: si presedintele si premierul cultiva voluptatea deriziunii, a atacului de cartier”, noteaza Andrei Plesu in editorialul sau.

E autorul de la Humanitas o propunere viabila pentru fotoliul prezidential? Saptamana trecuta s-a iscat o dezbatere pe aceasta tema, raspunsurile glosand undeva la granita dintre imposibil si improbabil. Posibile indicii cu privire la apetitul, sansele si urmarile unei asemenea candidature ofera chiar Andrei Plesu intr-un articol publicat in 1996 sub titlul “Pacatele si inocenta intelectualilor”.

E un articol amplu, care se intinde pe pagini intregi si care strange laolalta diferitele strategii de implicare publica ale intelectualului generic. Doua pasaje, insa, intereseaza in mod deosebit in raport cu intrebarea lansata.

I. “Societatea romaneasca are, fata de intelectuali, o atitudine cat se poate de ambigua. Pe de o parte, ei sunt tratati cu un respect vag ipocrit, admirati pentru “eruditie”, invocati cu mandrie ca “valori ale neamului” si solicitati “sa scoata tara din impas”, iar pe de alta parte sunt priviti cu o ironie mefienta, ca niste vietati plapande si inactuale, stricate de prea multa gandire, ineficiente, elitiste, cosmopolite, carente la mai multe rubrici civice, cum ar fi patriotismul, solidaritatea, respectul pentru mase. O buna parte a populatiei autohtone e mai curand plictisita de intelectuali. Sentimentele populare fata de intelectualitate penduleaza, asadar, descumpanitor, intre “de ce nu faceti ceva, domnilor?” si “noi muncim, nu gandim”, daca nu chiar, in clipe de dizgratie, “moarte intelectualilor!””

II. “Diferenta specifica a intelectualului, zona pe care nu si-o poate adjudeca nimeni in locul lui nu are prea multe puncte de intersectie cu zona politicului. Politicianul are competent valorilor utile ale comunitatii, intelectualul are competent singuratatilor. Politicianul nu poate actiona decat ofensiv, dinamic, manufacturier, intelectualul actioneaza mai degraba prin prestigiul prezentei sale, prin iradiere statica, prin postura. Intelectualul poate sa intre in politica, dar o va face intotdeauna cu sentimentul ca nagajarea sa e un exil si ca, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa se intoarca acasa.”

Cat va dati si singuri raspunsurile la intrebarea iscata, iata recomandarile saptamanii.

 

Ce nu poate lasa in urma Oana Dan

  • Daca tolerati asta…

AICI.

  • Metabolism

Mie mi-a placut filmul lui Corneliu Porumboiu, e metaforic, alegoric si, da, cam intelectualizat. Dar e al naibii de bun, cu dialoguri spumoase, replici excelente si cadre foarte lungi. In esenta e doar o ironica pozitionare a vasluianului ca alfa regizor.

  • Gluma saptamanii

Culeasa de Silviu Panaite din peregrinarile lui online.

SOCIALISM You have 2 cows. You give one to your neighbour….

COMMUNISM You have 2 cows. The State takes both and gives you some milk.

FASCISM You have 2 cows. The State takes both and sells you some milk.

BUREAUCRATISM You have 2 cows. The State takes both, shoots one, milks the
other and then throws the milk away.

TRADITIONAL CAPITALISM You have two cows. You sell one and buy a bull. Your
herd multiplies, and the economy grows. You sell them and retire on the
income.

VENTURE CAPITALISM You have two cows. You sell three of them to your 
publicly listed company, using letters of credit opened by your
 brother-in-law at the bank, and then execute a debt/equity swap with an
 associated general offer so that you get all four cows back, with a tax
 exemption for five cows. The milk rights of the six cows are transferred
 via an intermediary to a Cayman Island company secretly owned by the
 majority shareholder, who sells the rights to all seven cows back to your 
listed company. The annual report says the company owns eight cows, with an 
option on one more.

AN AMERICAN CORPORATION You have two cows. You sell one, and force the 
other to produce the milk of four cows. Later, you hire a consultant to
 analyse why the cow has died.

A FRENCH CORPORATION You have two cows. You go on strike, organize a riot, 
and block the roads, because you want three cows.

AN ITALIAN CORPORATION You have two cows, but you do not know where they 
are. You decide to have lunch.

A SWISS CORPORATION You have 5,000 cows. None of them belong to you. You 
charge the owners for storing them.

A CHINESE CORPORATION You have two cows. You have 300 people milking them.
 You claim that you have full employment and high bovine productivity. You 
arrest the newsman who reported the real situation.


AN INDIAN CORPORATION You have two cows. You worship them.

A BRITISH CORPORATION You have two cows. Both are mad.


AN IRAQI CORPORATION Everyone thinks you have lots of cows. You tell them
 that you have none. Nobody believes you, so they bomb the crap out of you
 and invade your country. You still have no cows but at least you are now a
 Democracy.

AN AUSTRALIAN CORPORATION You have two cows. Business seems pretty good.
You close the office and go for a few beers to celebrate.

A NEW ZEALAND CORPORATION You have two cows. The one on the left looks very attractive.

A GREEK CORPORATION You have two cows borrowed from French and German 
banks. You eat both of them. The banks call to collect their milk, but you 
cannot deliver so you call the IMF. The IMF loans you two cows. You eat
 both of them. The banks and the IMF call to collect their cows/milk. You
 are out getting a haircut.

AN IRISH CORPORATION You have two cows One of them is a horse.

 

Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei

  • Vrajitorul

Aceasta carte scurta de Vladimir Nabokov (de gasit la Editura Humanitas, in colectia clasica deja “Cartea de pe noptiera”) este o prima varianta a Lolitei. Marele rus n-a fost multumit de ea, si a abandonat-o intr-un sertar, unde a regasit-o la ani dupa ce era deja cunoscut in toata lumea pentru Lolita. A recitit-o si si-a spus ca nu e chiar asa de rea. Si nu e. Ar fi fost, desigur, capodopera oricarui alt scriitor mai putin exigent decat Nabokov. In “Vrajitorul”, povestea e, in linii mari, aceeasi. Un barbat matur se indragosteste de o pustoaica, la 12-13 ani. Diferenta fundamentala este ca ea, pustoaica, nu este o nimfeta, nu este o lolita. Este, de la prima pana la ultima pagina a “Vrajitorului”, o victima. In rest, scrisul este la fel de stralucitor. Minunata este si explicatia pe care o da Nabokov temei sale. Ei bine, aflati ca ideea “Vrajitorului”, deci a “Lolitei”, a aparut cand a citit intr-un ziar o stire despre prima maimuta din lume care a reusit sa deseneze ceva. Desenase gratiile custii sale.

  • 1001 de carti de citit intr-o viata

Aceasta lucrare, daca nu monumentala, macar ampla, aparuta la Editura Rao, si comercializata in schimbul a 100 de lei noi, ia, la o lectura sustinuta, cam trei saptamani. La sfarsit veti vedea ce putine dintre povestile lumii cunoasteti de fapt si, poate, asta va va intrista. Am primit-o cu o dedicatie frumoasa: “Pentru Junior, print al reportajelor si print al lecturilor particulare. Nu foarte departe de ziua in care, cu toata opozitia, a implinit 30 de ani”.

  • Vieti marunte

Sunt in lectura acestui volum de Sandor Zsigmond Papp, aparut in Biblioteca Polirom, subintitulat “poveste ardeleneasca”, si ma minunez, ma incant de atentia pe care acest scriitor din Radauti o da, cum se si cuvine, faptelor mici, de viata.

  • Site-ul personal

Am lansat www.andreicraciun.eu. Fiind la inceput de drum, am nevoie de sprijin, mai ales financiar. Cu moralul ma mai descurc si singur.

Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu

  • Ceva despre Alice Munro

Un text interesant despre literatura ultimei castigatoare de Nobel, canadiana Alice Munro, AICI.

  • La bloc

Ridicandu-si privirea din picioarele adunarii stranse ad-hoc in fata scarii, doamna cu haina de nurca suiera indignata: „Asa nu se mai poate!”. O frunza vlaguita de verde ii aterizeaza la varful pantofilor putin prafuiti, pe care s-au ridicat cateva cute, transee ale razboiului purtat zilnic cu asfalturile Bucurestiului. „Ascultati-ma pe mine, suntem mancati daca nu facem ceva”, profeteste apocaliptic vocea gatuita, in timp ce o alta doamna in trening inspecteaza maruntaiele unei pungi biodegradabile de la Mega Image.

O rafala de vant se ridica plictista de pe alee si o ia la goana printre copacii din parculetul amenajat intre blocuri. Leaganele atarnate de lanturile ruginite scartaie fara pic de discretie. Un ponei din plastic isi intinde arcurile incordate, dezmortind dimineata asta de toamna ingropata in griji.

„Se-aud numai chiote, voci de barbati, uneori si muzica. E inadmisibil, m-au trezit la 11 noaptea”, isi scutura mania doamna cu haina de nurca, cautand privirile celor doi barbati din grup. Instinctiv, celelalte trei femei fac la fel, „rezolvati situatia, bai molailor!”, dar toata lumea tace, ingrozita de gandul ca nimeni n-o sa poata face nimic.

„Eu sunt de acord sa joace in ea cat e program la scoala. Dar cand se termina, s-o inchida, ca nu-nchiriezi tu pe banii mei”, spune, intr-un final, unul dintre barbati, indesandu-si caciula de tarabostes peste urechi. Cerul sta deasupra ca un capac din metal cenusiu, tinand sub presiune oala clocotind a nemultumirea adunarii. Umerii tresalta. O trompeta suiera ascutit de undeva din spatele blocului de doua etaje, peste creasta caruia da navala un comando de zgomote. „Uite-asa fac de fiecare data cand dau gol”, remarca resemnat al doilea barbat, caruia timpul i-a rapit parul de deasupra tamplelor, izgonindu-i firele ramase spre crestetul capului.

„Da’ nu poti, draga, nici sa te odihnesti la tine-n casa? Pai ce, eu am imbatranit ca sa-mi sufle astia cu vuvuzeaua-n cap la 10 noaptea?”, toarna gaz pe foc femeia cu punga biodegradabila. „Spuneti si dumneavoastra, domnu’!”, ma imbie doamna cu haina de nurca, alungandu-si frunza din varful pantofilor cu toc. Nu apuc sa spun.

Omul cu caciula de tarabostes face o pirueta, isi arunca mana a lehamite si azvarle de peste umar: „Sa va spalati pe cap cu Nastase al vostru si salile lui de sport. Cand v-am zis ca nu mai avem liniste cu astia… Asta-i cartier de ceferisti, nu de baschetbalisti si fotbalisti!”.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.