Doamna Doina

Ca sa ajungem la casa Doinei Atomei trebuie sa urcam dealul, infruntand glodul. Nu e un octombrie crunt in Vale, e mai degraba o vara indiana, dar la prima ploaie  – asa cum e traditia in ruralul romanesc – drumurile devin aproape impracticabile.

Doina Atomei a fost invatatoarea lui Eduard. A iesit la pensie, dar pentru ca nimeni nu se grabeste sa-i urmeze in Valea Seaca inca mai preda. Este – acesta este limbajul de specialitate in invatamant – suplinitoare. Are ore la plata cu ora. Doina Atomei are patruzeci de ani de experienta.

Acesta este primul caz de elev fara acte de identitate pe care l-a intalnit. N-au existat pana acum “copii care nu exista” in Vale? Au fost. Multi, dar nimeni nu i-a incurajat vreodata sa treaca pragul unei scoli. Aceasta realitate era atat de indepartata de orizontul lor incat nu se putea nici macar imagina. Eduard Ciobanu este – in acest caz – un pionier. Exista o mostenire culturala puternica in randul oamenilor care traiesc exclusi. Abia de la inceputul mileniului, de cand a aparut – cu adevarat – institutia mediatorului scolar si aici – copiii lor pot visa la o educatie.

Faptele. “Noi avem o dispozitie din partea directorului ca undeva, intr-un caiet – al nostru, al cadrului didactic –, sa notam prezenta si notele, calificativele pe care le iau elevii care nu au identitate. Nu avem voie sa ii trecem in catalog. In schimb, ii trecem in caietul nostru si, in momentul in care primeste actele, se echivaleaza totul (pe baza caietelor pe care le avem noi)”, explica Doina Atomei.

Elevii de clasa zero nu primesc calificative – bine, foarte bine -, invatatorul noteaza doar daca elevul a promovat sau nu. Edi a primit o diploma de merit fiindca era “pot sa spun, cel mai bun din clasa pregatitoare” si pentru ca nu absenta.

“Era un copil foarte bun ca intelect, dar acasa nu aveau niciun fel de conditii, cu toate acestea venea curat la scoala. Maica-sa se ocupa de el”. Doina Atomei a observat cum – in ultimele doua decenii – s-a inversat radical balanta dintre tigani si romani. Acum, dintre cei cincizeci de copii de gradinita din Vale, doar sase sunt romani. E drept, romanii prefera sa-si dea copiii la scoala din comuna Sascut. Chiar si asa, romii sunt mult mai multi.

In clasa lui Eduard – din douazeci si patru de elevi, doar doi nu erau tigani. Dintre elevii Doinei Atomei, in patruzeci de ani de invatamant, doar opt tigani au mers si la liceu. Alin, tatal lui Edi, i-a fost si el elev.

 

“Caietul pe care ii trecem pe elevii fara acte se pastreaza. Daca elevul dobandeste actele pana la sfarsitul clasei a VIII-a, notele i se echivaleaza. La liceu nu il mai primesc, oricum. Daca primeste actele pana atunci i se da o foaie matricola echivalenta, se face comisie de evaluare – caietele sunt stampilate de director, asa cum se procedeaza si in cazul cataloagelor – si se aplica echivalarea”


Doina Atomei, invatatoarea lui Eduard Ciobanu in clasa pregatitoare
 

 

Invatatoarea ne spune franc: “Au existat multi copii de romi mult mai buni decat copiii romanilor, dar care nu au continuat studiile intr-o etapa superioara. Mai este si problema cu faptul ca fetele se marita pe la treisprezece ani si nu mai sunt lasate sa mearga la scoala”.

Si ne da exemplu o fata care stralucea in matematici, dar care acum face o cariera de casnica pe la Adjud. In Valea Seaca se mai cunoaste cazul unei singure eleve in situatia lui Eduard Ciobanu. A trecut – acum – din clasa a patra in clasa a cincea. Este o fata din satul Cucova. Parintii nu se ocupa sa-i faca acte.

In Valea Seaca – se revolta invatatoarea – sunt totusi multe familii de tigani care nici nu vor sa auda de carte. Doina Atomei nu poate sa ii inteleaga.

“Am patru familii de romi pe dealul meu – cand trec eu de la scoala se vede intuneric in casa; se trezeste copilul ala si pleaca la scoala; cum se trezeste langa ceilalti, cu care doarme, asa vine la scoala! Miroase a urina, n-are mancare, e nespalat… Cum puteti sa dormiti cand pleaca copilul ala la scoala? Cum puteti dormi?! Nu pot sa le aduc pe mamele alea la nicio realitate. M-am straduit mult cu ele – fiind mai in varsta, le-am cunoscut parintii, unii mi-au fost si elevi -, le mai cert… Degeaba!”

Doina Atomei, ca multe invatatoare de pe lumea aceasta, isi trateaza elevii ca pe copiii proprii. De-asta se si revolta: “Eu am avut patru copii; faceau toti naveta sa ajunga la liceu; n-aveam bani sa ii tin in camin. La ora 05:00 eram treaza, le faceam mancare, n-aveam bani sa le dau sa isi ia de acolo sandvisuri, puneam rufele la uscat… Voi cum puteti sa dormiti cand pleaca?!”.

 Elevul Eduard Ciobanu de la pregatitoare a plecat din Palamida. Ce va fi mai departe cu el? Doina Atomei este gata sa ajute: Daca maine mi se cere situatia lui Edi, aceasta este gata in fisa de caracterizare, in care sunt notate inclusiv inclinatiile elevilor – matematica si memoria, in cazul sau. Memora orice, desi mama lui nu stie carte”.

 

Domnul Gelu

Copiii tiganilor n-ar fi venit la scoala nici cat vin, daca n-ar fi existat domnul Gelu, mediatorul scolar. Invatatoarea Doina Atomei il lauda tuturor: “Domnul Gelu a invatat, a terminat liceul, sotia dansului de asemenea a terminat liceul si e angajata aici, in comuna; copiii lor sunt la scoala. De ce nu faceti si voi ca domnul Gelu, ca sa fiti ca el? Luati exemplu de la domnul Gelu!”.

Domnul Gelu este, conform unor estimari facute chiar de el, singurul tigan bacalaureat din Valea Seaca ramas in localitate.

Sunt complicate realatiile familiilor de romi cu reprezentantii sistemului de invatamant, fiindca educatia nu este vazuta ca o cale de a iesi din saracie. Domnul Gelu Calin este, tocmai de aceea, un fel de erou.

Noaptea canta pe la nunti, ziua umbla din casa in casa, incercand sa le arate tiganilor ca exista si un drum care duce catre scoala. Nu e usor, si nu e intotdeauna ca n-ar vrea oamenii sa-si dea copiii la invatatura, dar nu au cu ce ii imbraca, nu au cu ce ii incalta. Multi n-au ce sa manance zile la rand. Multi sunt la randul lor analfabeti si nu pot intelege rostul scolii.

Domnul Gelu este o aparitie. La geaca de piele, cu putina burta, cum ii sade bine omului trecut de jumatatea vietii. Si-a luat bacalaureatul tarziu, dupa 2000, dar facuse zece clase inainte de Revolutie (le absolvise la Adjud). A avut nevoie de bac sa ramana in serviciu – ca mediator scolar. Dar i-a si placut.

Pe vremea lui Ceausescu, tatal domnului Gelu a insistat ca el sa mearga la scoala. Pe atunci, situatia demografica in Valea Seaca era aceasta: avea treizeci si doi de colegi; treizeci erau etnici romani. Fostii colegi sunt, acum, oameni realizati, cu stare, castiga salariu. Dupa Revolutie, Gelu Calin si-a completat studiile liceale, la fara frecventa, pe la Podu Turcului.

Ar putea da chiar la facultate, daca n-ar avea propriii copii – baiat si fata – de care sa se ocupe sa invete, la randul lor, “sa intre in randul lumii”. Domnul Gelu recurge la toate tertipurile pentru a-i convinge pe tigani ca e bine la scoala: “Parlamentez cu ei, ii amenint ca le dau amenzi, asa din gura, ca n-am autoritate. Da’ daca nici cu amenintarea nu merge,  apelez la Politie, la Protectia Copilului, la directorul scolii, si rezultatele se fac simtite. Am un caz cu niste copii care dupa ce ne-am dus toti la usa la ta-su’ n-au mai lipsit doi ani de la scoala!”.

Au existat si situatii de parinti decazuti din drepturile parintesti. Aceasta e o spaima mare printre tigani – sa nu le ia statul copiii. Cand apar astfel de cazuri, iau aminte si-i trimit la scoala.

Scoala nu ii poate deconta mediatorului din bugetul scolii nici cheltuielile pentru deplasarile in zona extinsa din Vale (domnul Gelu nu are cartea de munca la scoala). Asa ca domnul Gelu baga carburant din banii lui si nu se lasa.

“Cineva trebuie sa o faca si p-asta”, spune, si nu e nimic spectaculos in aceste cuvinte, dar cine spune ca eroii trebuie sa fie neaparat spectaculosi in declaratii? In 2014 abandonul scolar la nivelul judetului Bacau crescuse cu 15% fata de anul 2013. Mediatorii scolari o duc greu. “Iau mai putin decat o femeie de serviciu!”, constata Gelu.

 

Domnul director

Silviu-Ionel Pravat  este directorul care raspunde de institutiile de invatamant (patru scoli) din Valea Seaca. Silviu-Ionel Pravat, profesor de religie, baiat tanar, este fiul primarului Ion Pravat (aflat la al cincilea mandat), la randul sau profesor – de istorie.

Silviu-Ionel Pravat este de doi ani director, dar profesor era – la data intalnirii noastre – de “sapte ani, cinci luni si douazeci de zile”. Sunt 417 elevi inmatriculati in Valea Seaca, dintre care aproximativ 300 sunt tigani.

Probleme? “Tot timpul am o lupta cu parintii romani, care motiveaza ca isi duc copiii de la Valea Seaca la Sascut, sunt vreo optzeci de cazuri!, fiindca romii sunt mai murdari si ca au si un paduche. Corect, la inceput de an am avut trei cazuri cu paduchi. I-am trimis acasa – pana n-au venit spalati sau tunsi, nu i-am mai primit”.

Vin copiii la orele de religie, spune profesorul. Doar sapte au refuzat anul trecut – patru erau penticostali si trei erau ai unui barbat cu care tanarul Pravat este in conflict, tatal acuzandu-l pe director ca ii invata pe copii sa fie “prea independenti”. Silviu-Ionel Pravat a urmat cursuri sa fie profesor de religie impotriva dorintei parintilor (a facut Seminarul la Manastire, la Neamt, si facultatea la “Ovidius”, la Constanta). In copilarie, tatal sau l-ar fi vrut fotbalist. Era pe vremea cand FCM Bacau evolua in prima liga.

Cazul copiilor fara identitate? Pentru Silviu-Ionel Pravat situatia e clara: “Avem cataloage – speciale pentru ei – ii notam; la fel ca pe ceilalti, sunt ascultati, primesc absente in cazul in care lipsesc… Dupa momentul in care isi iau documentele, se formeaza o comisie de evaluare, iar daca acea comisie valideaza rezultatele din cataloagele speciale le trecem in registrul matricol… Mai mult nu putem face”.

 

“Este o situatie generala pentru majoritatea parintilor de astazi care au copii la scoala in Valea Seaca: au mai putina carte decat copiii lor. Cand erau ei elevi, plecau la ferma cu parintii, si astfel pierdeau anii…”


Silviu-Ionel Pravat, director de scoala in Valea Seaca

 

Acesti copii care nu au documente cu siguranta sunt intr-o situatie foarte dificila acasa. Si cu siguranta le este greu sa vina la scoala, d-apoi sa se mai duca la liceu… Oricum nu i-ar primi, fiindca acolo e obligatorie copia dupa actele de identitate”

Silviu-Ionel Pravat, director de scoala in Valea Seaca

 

Fotografii de Daniel Vrabioiu

Montaj video: Cosmin Pojoranu

 





„Oameni si Sistemul” este a treia parte a unui dosar de presa pe care l-am asamblat bucata cu bucata, de-a lungul zilei de 22 noiembrie 2015. Dela0.ro a publicat, in total, patru parti la intervale de 3 ore. De ce? Am detaliat pe contul de Facebook.

Prima parte, „Eduard vrea la scoala”, poate fi citita AICI.
A doua parte, „Cersetori in orasul soarelui”, e disponibila AICI.
A patra parte, „Singuratatea lui Eduard”, se poate lectura AICI.




* Acest material a fost realizat in cadrul proiectului Bursele Superscrieri/BRD pe tema educatie, sub egida Premiilor Superscrieri, non-fictiuni care schimba lumea. Competitia anuala Premiile Superscrieri este o initiativa a Fundatiei Friends For Friends, care promoveaza jurnalismul narativ si scrierea creativa in Romania.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.