Pe 9 septembrie a început în România un nou an școlar – iar peste 2,8 milioane de elevi și preșcolari și-au ocupat locurile în bănci, într-un sistem de învățământ care a trecut prin nenumărate reforme administrative și schimbări de legislație, râmânând totodată osificat, prizonier acelorași reflexe și practici.
La început de an școlar ne întoarcem la cazurile din Educație despre care Dela0.ro a scris în anul 2018-2019, în cadrul rubricii săptămânale Marota. Vrem să vedem dacă și cum s-au schimbat lucrurile în actul educațional după câteva situații punctuale de abuz, agresiune sau chiar moarte petrecute în unitățile școlare și investigate de reporterii Dela0.ro.
Povestea dezastrului din educație nu e doar povestea celor 27 de miniștri care s-au perindat pe la ministerul de resort în ultimii 29 de ani.
Povestea dezastrului din educație este și povestea de zi cu zi a unităților școlare în care elevii sunt agresați fizic sau psihic, duși la mitinguri politice sau pur și simplu împărțiți în clase în funcție de etnie și de situația socială a părinților.
Povestea dezastrului din educație este și povestea inspectoratelor județene care preferă să se îngroape în hârtii în loc să dezvolte mecanisme de control reale prin care să evite ca un copil să cadă în fosa din curtea unei școli și să moară.
Povestea dezastrului din educație este și cea a cadrelor didactice care tac atunci când conducerea școlii comite un abuz. O tăcere pe care elevii o văd și pe care o înțeleg ca pe un abandon. Înainte de limba română, matematică sau fizică, aceasta e lecția de viață cu care rămân pentru totdeauna.
Provocați de începutul unui nou an școlar în care politicienii s-au întrecut în discursuri optimiste – și ridicole – ne-am întors privirea către cazurile despre care am scris în ultimul an.
Ce s-a întâmplat în toate aceste cazuri?
S-au luat măsuri de formă, însă pe fond lucrurile au rămas în același registru. Și mâine, într-un nou an școlar, elevii pot fi segregați, abuzați sau plimbați pe la manifestări politice, după bunul plac al celor care fac ca Educația – unul dintre cele mai reformate sisteme din România – să funcționeze ca în anii 1990.
Excursia la miting
Pe 9 mai 2019 are loc la Iași un miting de amploare organizat de Partidul Social Democrat înaintea alegerilor europarlamentare. Liviu Dragnea, încă liber, își face numărul politic pe scenă, în aplauzele asistenței coborâte din autocarele venite din toate localitățile Moldovei.
Câteva zile mai târziu, Recorder publică un video-reportaj de la manifestație. În imagini apar, printre participanții la miting, mai mulți elevi de la Liceul J. M. Elias din Sascut, județul Bacău.
Pe 14 mai Dela0.ro arată într-un articol cum încearcă directorul liceului, Alin-Mihai Paris, să mușamalizeze cazul prezenței elevilor la Iași. Rezumatul scurt al tentativei: conducerea școlii îi învață pe elevi să mintă că ar fi fost, de fapt, în excursie. Problema e că participanții nu se pun de acord asupra detaliilor.
Directorul Paris declară pentru Dela0.ro că excursia era de Ziua Europei. Câțiva elevi spun însă că excursia trebuia să înlocuiască banchetul. Alți elevi din liceu, cadre didactice și oameni din Primăria Sascut declară fără echivoc că elevii au fost la miting.
Inspectorul școlar general din Bacău, Florin Lazăr, îi transmite reporterului Dela0.ro că o echipă de la inspectorat va fi trimisă pe teren pentru a lămuri situația.
La o lună de la miting revenim asupra subiectului pentru a vedea cum au gestionat situația unitatea liceală și Inspectoratul Școlar Județean Bacău.
Inspectorul Florin Lazăr minte nonșalant și spune că o anchetă este în curs. Directorul Alin-Mihai Paris susține, în ciuda tuturor evidențelor, că elevii nu au fost la miting și decide de la înălțimea poziției pe care o ocupă că nu e nicio anchetă de făcut pentru că elevii au mers în excursie.
Între timp intră pe fir și ministrul Educației Ecaterina Andronescu. Inspectorul general din Bacău transmite la București că o anchetă e în desfășurare la liceu, întrucât directorul i-ar fi dus pe elevi la miting sub presiunea primarului PSD din Sascut. Tot inspectorul îi spune ministrului că directorul nu ar fi trebuit să cedeze presiunii – dar pentru că a făcut-o își va pierde, cel mai probabil, funcția.
Toate acestea sunt însă minciuni menite să salveze fotoliile celor responsabili.
Exact în timpul în care inspectorul Lazăr de la Bacău îi dădea asigurări ministrului Andronescu de la București că există o cercetare în curs, liceul din Sascut trimitea un răspuns oficial către Dela0.ro prin care sublinia negru pe alb că nu este și nu va fi nicio anchetă.
Pe 27 iunie, Ministerul Educației trimite corpul de control la ISJ Bacău. În aceeași zi inspectorul general Florin Lazăr își dă demisia.
Am continuat să urmărim cazul. La început de toamnă lucrurile stau astfel în cazul elevilor din Sascut prezenți la mitingul PSD.
Pe 11 iulie, sub noua conducere interimară, ISJ Bacău a trimis o echipă formată din doi inspectori la liceul din Sascut. În urma analizei, s-au constat “prezumtive abateri disciplinare” și s-a solicitat Consiliului de administrație al școlii demararea procedurii de cercetare disciplinară.
Pe 15 august am cerut inspectoratului să ne comunice rezultatul anchetei. Inspectoratul a solicitat, din motive obiective, 30 de zile pentru a răspunde – adică termenul maxim pe care îl fixează legea accesului la informații de interes public.
S-au împlinit cele 30 de zile și nu am primit niciun răspuns, așa cum nu am primit nici raportul întocmit de cei doi inspectori trimiși la Sascut.
Potrivit directorului liceului Alin Paris ancheta școlară s-a finalizat pe 24 iulie, când s-a și trimis răspunsul către inspectorat. Rezultatul anchetei:
profesoara Felicia Laslău este coordonatoarea care i-a dus pe elevi în excursie; elevii nu au fost la miting; iar profesoara nu mai predă în școală pentru că nu i-a mai fost prelungit contractul.
Am discutat de-a lungul verii cu alți și alți părinți care au recunoscut că odraslele lor au fost la mitingul PSD și că nu li s-a cerut vreodată aprobare pentru așa ceva. Am mai vorbit cu elevi care continuă să spună, sub anonimat, că au fost la miting – o excursie la miting.
Câteva lămuri tehnice despre cum se fac aceste anchete școlare sunt necesare pentru a înțelege contextul extins al problemei.
Consiliul de administrație al liceului este cel care poate decide demararea unei cercetări disciplinare în urma unei sesizări. Tot consiliul stabilește și cine va face parte din comisia de anchetă. Demararea unei astfel de anchete disciplinare poate să pornească și de la o adresă venită dinspre ISJ Bacău.
În cazul în care subiectul anchetei disciplinare este chiar directorul unității de învățământ – precum în cazul de la Sascut – atunci din comisia de anchetă ar trebui să facă parte și cineva desemnat de inspectoratul județean. În acest sens școala trebuie să înainteze o solicitare către inspectorat pentru a trimite un specialist.
Directorul Alin-Mihai Paris este membru în Consiliul de administrație al Liceului Elias din Sascut. Tot din acest consiliu mai fac parte primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al Consiliului local, unul al operatorilor economici parteneri, un părinte și trei cadre didactice.
Cu alte cuvinte directorul Paris este parte activă în forul care a decis componența comisiei chemate să ancheteze excursia la miting organizată chiar de Alin Paris, cu acceptul celor mai multe cadre didactice din școală.
Cu toate regulamentele și reformele din sistemul de învățământ, așa se produce schimbarea în educația românească. Punând vinovații să se judece pe sine.
Rezultatele se văd la startul noului an școlar, deschis la Liceul Elias din Sascut de directorul Alin Paris, omul care acum patru luni de zile trăgea toate sforile pe care le putea trage pentru a-i asigura președintelui Liviu Dragnea o asistență numeroasă la miting, compusă inclusiv din elevi minori duși să aplaude discursurile izbăvitoare ale guvernării.
Hârtiile care au îngropat un copil
În primăvara anului 2019, un copil de trei ani intră în curtea unei școli din comuna Brăești, cade în fosa din curtea unității și moare înecat în fecale. O anchetă Dela0.ro publicată la câteva zile după incident arată cum pe hârtie toate lucrurile păreau în ordine la școala unde se petrecuse tragedia. Pe hârtie existau aparent toate mecanismele necesare pentru a preveni astfel de situații. Doar pe hârtie, însă.
Mecanismul universal din învățământul românesc e ca la un control administrativ să fie verificate cu prioritate hârtiile și aproape niciodată situația reală din teren.
Inspectoratul Școlar Județean Iași a demis atunci, urgent, directorul școlii. Și atât.
Am revenit la ISJ Iași în această toamnă pentru a vedea ce schimbări s-au produs în modul în care se fac verificările pe teren.
Am întrebat dacă imediat după incident au fost făcute verificări la școlile cu toaletă în curte și fosă. Am întrebat în ce fel s-a schimbat situația toaletelor în curte pentru noul an școlar. Cu atât mai mult cu cât guvernanții au promis sume mari de bani pentru rezolvarea problemei.
La școala din comuna Brăești am întrebat dacă au în prezent un administrator de patrimoniu, pe care la momentul accidentului școala nu îl avea. Atribuțiile administratorului de patrimoniu erau gestionate la momentul respectiv de secretarul instituției – care nu verificase vreodată starea bazei materiale a școlii.
Nu am primit răspunsuri nici de la inspectorat, nici de la unitatea de învățământ, deși nu am cerut informații care să nu poată fi furnizate rapid, pe parcursul unei zile.
Câteva concluzii se pot trage pe fondul precizărilor dintr-un raport al ISJ Iași prezentat într-o ședință la prefectură înaintea de startul noului an școlar.
Din cele peste 600 de unități școlare din județul Iași, 206 au toaleta în curte. Dintre acestea 99 nu au apă și canalizare. Cât privește autorizația sanitară de funcționare – 263 de unități școlare nu aveau așa ceva la finalul lunii august.
Cu aceste cifre județul Iași ocupă locul trei în țară într-un nefericit clasament al stării dezastruoase a bazei sanitare din școli. Mai prost stau doar județele Vaslui și Suceava.
Și totuși, autoritățile ieșene din Educație consideră că orice problemă trece dacă nu se vorbește despre ea. Hârtiile – și multitudinea de criterii bifate din vârful pixului – sunt proba ultimă a faptului că lucrurile stau bine pe teren.
Ce se vede cu ochiul liber nici nu mai contează.
Elevul urecheat, profesorul reîncadrat
Tot în primăvara lui 2019, un elev de 10 ani din satul Baranca, comuna Cristinești, județul Botoșani este urecheat de preotul-profesor la ora de religie. Ulterior copilul este internat la spital cu un diagnostic de comoție cerebrală.
Inițial știrea a indignat lumea. Indignarea s-a estompat însă în momentul în care publicul a aflat că băiatul era un elev rom penticostal.
Biserica, școala și primăria au început să arate cu degetul spre victimă și familie sa. Gestul preotului profesor ar fi fost chipurile justificat – băiatul era obraznic, băiatul l-a amenințat pe profesor, ba chiar elevul l-a lovit pe profesor. Violența are grade, s-a auzit dinspre Patriarhia Română, prin vocea purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu.
Imaginile de pe camerele de filmat instalate în curtea școlii au arătat clar altceva. Nu doar că elevul iese tulburat din școală, alergând speriat, dar și că din urechea stângă îi curge sânge.
Și în comuna din Botoșani școala tărăgănează ancheta până în ultima clipă.
Într-un final se iau câteva decizii:
» reducerea salariului cadrului didactic cu 10% pe o perioadă de trei luni şi interdicţia de a preda la şcoala în care învaţă copilul agresat;
» reîncadrarea profesorului în alte două structuri de învăţământ, mai precis în şcoala de la Cristineşti şi şcoala de la Dragalina.
Decizia e atât de înșelătoare încât trebuie menționate câteva lucruri practice, pentru a înțelege exact natura sancțiunii dispuse. Școala Ioan Murariu (în jurisdicția căreia s-a produs agresiunea) este o școală cu personalitate juridică din comuna Cristinești, județul Botoșani. Directoarea acestei școli este Oana Darie.
Școala Ioan Murariu nu e însă o singură clădire pe care o observi cu ochiul liber, ci o entitate care are în subordine cinci școli-structură, lipsite de personalitate juridică și răspândite în satele comunei Cristinești.
Într-una dintre aceste școli-structură (din satul Baranca, comuna Cristinești) s-a produs actul de agresiune fizică al preotului-profesor asupra elevului. Iar acum, pentru a stinge controversa, părintele este mutat în alte școli-structură peste care domnește tot directoarea Oana Darie.
Ce înseamnă acest lucru strict din perspectiva măsurii disciplinare dispuse? Înseamnă, practic, că sancțiunea cu privire la predare nu există.
Pentru că școala cu personalitate juridică are doi profesori care țin orele de religie în toate structurile arondate, decidenții de la Ioan Murariu au decis practic schimbarea profesorilor între ei. Așa s-ar traduce sancțiunea cu reîncadrarea.
A fost nevoie de aproape patru săptămâni de anchetă pentru a veni cu această soluție, în condițiile în care producerea agresiunii a fost recunoscută din start inclusiv de preotul-profesor.
Școala pare să nu fie interesată să protejeze interesul superior al elevilor – acela de a fi păziți de orice posibilă agresiune fizică sau psihică la adresa lor. Concluzia la care a ajuns cercetarea disciplinară de la Cristinești e că mediul l-a împins pe preotul-profesor să-și piardă cumpătul.
La fel ca în celelalte cazuri am vrut să vedem cum stau lucrurile la unitatea de învățământ din Botoșani la început de an școlar 2019-2020.
Am contactat-o pe directoarea Oana Darie și am întrebat-o dacă preotul profesor e reîncadrat la cele două școli structură. Ne-a spus că nu s-a pus niciodată problema reîncadrării. De fapt, profesorul a decis singur că ar fi mai indicat să schimbe școlile pentru a evita o situație neplăcută.
Cu alte cuvinte ISJ Botoșani a mințit când a spus că unitatea de învățământ a decis, în urma anchetei, reîncadrarea. Școala nici măcar nu a considerat că ar fi oportun ca preotul să nu se mai întoarcă la clasa elevului pe care îl urechease până la comoție cerebrală.
Singurul motiv pentru care preotul nu mai predă în niciuna din școlile din Cristinești anul acesta este tipul contractului pe care îl avea. Părintele era suplinitor.
O propunere de ministru
În prima săptămână de școală din anul 2019-2020, premierul Viorica Dăncilă a venit și cu o propunere de ministru pentru portofoliul de la Educație: Camelia Gavrilă.
În 2017 Inspectoratul Școlar Județean Iași condus de Camelia Gavrilă și Școala Bogdan Petriceicu Hașdeu au fost amendate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru că au tolerat segregarea pe criterii rasiale. Școala în cauză mutase toți elevii de etnie româ într-un corp separat de clădire. Segregarea pe criterii etnice este interzisă încă din 2007.
În lipsa unor mecanisme reale de monitorizare legea a fost și este încălcată sistematic, nu doar la Iași. Dela0.ro a scris la începutul anul școlar 2018-2019 despre segregarea din cele trei școli de “țigani“ din Tecuci, județul Galați sau de la școala din comuna Goștinari, județul Giurgiu.
În astfel de locuri faptul că ești rom poate însemna că nu poți sta în clasă cu colegii români, că nu vei beneficia de aceeași atenție și implicare a cadrelor didactice. Poate însemna că vei fi pur și simplu tolerat doar pentru că ești un număr care întregește norma unui profesor, crește bugetul școlii sau permite unității să-și păstreze personalitatea juridică (cu avantajele aferente).
Câteva detalii, care se pare că i-au scăpat premierului Dăncilă, subliniază încă o dată indiferența guvernanților față de sistemul de educație.
În 2016, când a fost descoperit și amendat cazul de la Iași, a apărut și un nou ordin de ministru prin care nu doar segregarea pe criterii etnice era interzisă. Au fost introduse noi criterii – dizabilitate, statut socio-economic, performanță școlară, mediu de rezidență.
Ordinul ministerial nu a putut fi însă pus în aplicare pentru că îi lipseau cele două metodologii – de monitorizare și de prevenire.
Trei ani mai târziu, în 2019, în săptămâna în care Viorica Dăncilă o propunea la minister pe Camelia Gavrilă, Comisia Națională pentru Desegregare și Incluziune Educațională se pregătea de finalizarea metodologiei dedicată monitorizării.
Potrivit președintei comisiei, secretarul de stat Irina Elisabeta Kovacs, săptămâna viitoare va avea loc o ultimă întâlnire după care va urma pilotarea metodologiei în trei județe.
După trei ani de zile, atât s-a reușit.
În școala românească, segregarea nu este doar o definiție. Este un fenomen social care implică mulți actori din sistem și care aduce pe masă vechi probleme ale educației, cum ar fi lipsa banilor, sistemul de finanțare, lipsa cadrelor didactice, a profesionalizării acestora, lipsa infrastructurii, lipsa calității sau rata abandonului.
Segregarea scoate la iveală toate defectele structurale ale educației din România, un sistem care numai printr-o minune nu s-a prăbușit încă.
Toate aceste cazuri punctuale inventariate de reporterii Dela0.ro arată de ce schimbarea nu are cum să vină în educație strict pe filiera reformelor decretate la București. În povestea naufragiului sistemului de învățământ nu e vorba doar despre miniștri nepregătiți, indiferenți la problemele reale și fără viziune.
Este vorba și despre incapacitatea zilnică a celor implicați în actul educațional de a-și face munca în interesul elevului. Nu pentru partid sau primar, nu pentru directorul care are control asupra catedrelor, nu pentru a da bine în hârtiile inspectoratului.
Prea mult, prea des, astfel de practici au marcat educația generațiilor ieșite de pe băncile școlilor românești în ultimii treizeci de ani.
