Iubiti cititori, iata-ne ajunsi la acel moment din an in care se da startul sezonului estival. A venit 1 de Mai! Sa ne bucuram, asadar, si sa ii ridicam imn de slava.
Nu mai avem noi serbarile muncii de altadata (nu mai e nici munca, totusi, ce a fost), dar ne-au ramas ambuteiajele in trafic spre si dinspre Marea Neagra (care pe la Loft, care pe la Vama) precum si spre si dinspre Valea Prahovei. Nu mai poate omul modern sa traiasca fara o binemeritata vacanta la fiecare doua saptamani.
Bugetarii de pe tot cuprinsul tarii isi scot unii catre altii palariile urandu-si traditionalul weeke-end prelungit fericit! Bravo, bugetari, si voi aveti stil.
Nici n-au trecut bine Sfintele Pascale, ca iata-ne devorati de preocuparile cu privire la mic. 1 Mai fara mic nu s-a mai pomenit, chiar daca afara bate vant si ploua cu galeata, pe alocuri, mai ales in Crisana si la munte. Important este sa ne pastram spiritul tanar, sa fim voiosi.
Suntem voiosi. Se merge inainte.
Politica globala si ideile la moda prin Europa si lume sunt departe (Macron, doamna Le Pen?, a se lasa mai moale!). Aici, la noi, se traieste dupa un calendar intim, romanesc, cu care nu ai ce face dincolo de granita.
O frumoasa apetenta pentru turma ne locuieste si nu e bine sa fim in contra ei. Cum bine spunea si butada: aceia care renunta la simtire in favoarea gandirii ajung intelectuali, aceia care renunta la gandire in favoarea simtirii ajung altceva, iar aceia care renunta si la una si la alta ajung acceptati. Acceptati-ne, deci, asa cum suntem.
Si ingaduiti-ne sa trecem de la noi acest pahar in onoarea, in cinstea, in respectul progresului, care ne ingaduie, fie si din cand in cand, sa nu mai stam cu biciul pe cocoasa de la frumoasa varsta de sase ani. La multi ani si tie, progres!
Bine ca au mai existat si asemenea paranteze in istorie, ca altfel trudeam si acum – noaptea, ca sclavii – pentru noi si noi piramide. Bine, o facem in continuare, dar parca timpul prezent e mai discret. Cinste discretiei! Sus paharele pentru un 1 Mai discret!
Inainte de recomandarile saptamanii, ca semn al faptului ca nu renuntam – totusi – nici la gandire, nici la simtire, va sugeram sa aruncati un ochi pe Sa fie lumina, un proiect jurnalistic in care este parte si Dela0.ro, si care are nevoie de sustinerea cititorilor. Poate va simtiti impinsi sa facem lumina impreuna.
Ce nu poate lasa in urma Diana Oncioiu
-
O tara
Recent infiintata, locuita. Mai greu cu recunoasterea. Ceea ce nu ii impiedica pe oameni sa aplice pentru cetatenie. S-au inregistrat deja in jur de 500.000 de cereri. Bine ati venit in Liberland!
-
O alta tara
Ramanem in zona, de data aceasta intr-o tara cat se poate de recunoscuta, cu despre pragmatism politic interpretat drept nationalism. Vorbim de o zona macinata de prea mult timp de conflicte etnice. Si daca tot e cu nationalism e musai sa fie si cu Soros.
-
Si inca o tara
Una care tocmai a semnat actele premergatoare divortului. Urmeaza partajul.
Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei
-
Un film de revazut
O floare si doi gradinari. Indian. Din 1969. Pentru amuzament.
-
Un film mai nou
Manchester by the Sea. American. Oscarizabil, dar neoscarizat anul acesta.
-
Un film nou (desi e mult spus), la cinema
Strumfii astia noi. Pentru copii mai ales. E ceva deosebit.
-
O carte noua
Viata dincolo de granita, de Dorit Rabinyan. Polirom, 2017. Poveste de dragoste dintre un palestinian si o evreica. Frumos.
-
Un oras de vazut primavara
Amsterdam, Olanda
-
Un alt oras de vazut primavara
Rotterdam, tot Olanda. Atentie, bate vantul.
Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu
-
Saga “Secretul lui Cristiano Ronaldo” continua
AICI.
-
Masti
Un eseu fotografic marca The Atlantic, AICI.
