Republica Pasului Verde

Pentru că nu îi place aglomerația, președintele Klaus Iohannis este adeptul mersului pe bicicletă în oraș.

Îl consideră plăcut, sănătos și mai ales capabil să te scutească de ambuteiajele din trafic. Nu și de nervii automobiliștilor, totuși, căci în anii săi de vechi biciclist și președintele s-a simțit adesea ținta celor deranjați de existența bicicliștilor.

Klaus Iohannis nu s-a dat însă bătut și a continuat neabătut, chiar dacă însingurat, să urce Golgota promovării bicicletei ca mijloc de transport nepoluant.

Să facă ceva pentru mediu – ba chiar să combată ambițios schimbările climatice de la înălțimea poziției sale regionale, europene și globale – este unul din angajamentele președintelui României. Schimbările climatice reprezintă o mare provocare la adresa omenirii, iar lui Klaus Iohannis îi plac lucrurile cu miză.

Îi plac, mai ales, lucrurile în sprijinul cărora trebuie să urce la pupitru ca să susțină discursuri, iar apoi să coboare de la pupitru ca să urce pe bicicletă, în drum spre case (căci președintele nu are doar o singură casă, nefiind doar un prieten al mediului, ci și un amic al mediului de afaceri).

Sigur că nu doar pupitrul e mijlocul de acțiune al șefului statului român în bătălia sa cu valurile de căldură greu de suportat de organismul uman, cu seceta care distruge producția agricolă, cu inundațiile sau cu amenințările la adresa biodiversității.  

Președintele Iohannis a scos la bătaie în această luptă teribilă și iluminatul interior și exterior al Palatului Cotroceni, pe care a acceptat să îl întrerupă an de an, din 2015 încoace, în ultima zi de sâmbătă din martie, vreme de o oră, între 20:30 și 21:30. Iată aici sau aici sau aici.  

Stingând lumina, Klaus Iohannis le-a reamintit totuși cetățenilor Pământului că protejarea Planetei este o responsabilitate zilnică, a fiecăruia dintre noi. De ani de zile, președintele știe că importanta bătălie împotriva schimbărilor climatice are nevoie de un stindard. În 2016, Iohannis se punea în slujba cetățenilor planetei sub sloganul Dăruiește naturii din energia ta.

Și președintele dăruiește: energie, valori și proiecte. Nu doar că merge pe bicicletă, lansează case solare și stă câte o oră pe an cu lumina stinsă, în solidaritate cu mișcarea globală Ora Pământului. Președintele face ceva și pe tema educației privind schimbările climatice.

Recent, la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP27), desfășurată în Egipt, șeful statului român a coprezidat un eveniment dedicat promovării acestui tip de educație. Însuși faptul că a urcat la pupitru, fiind deci prezent la propriul eveniment, a fost folosit de președintele Iohannis ca dovadă clară că lupta împotriva schimbărilor climatice rămâne o prioritate, chiar și în această perioadă în care agendele noastre sunt încărcate cu multiple crize.

Rupându-și așadar din timpul prețios rezervat rezolvării urgențelor globale, Klaus Iohannis le-a spus celor prezenți la evenimentul organizat în marja COP27 că educația este una dintre soluțiile durabile pentru salvarea omenirii – dar mai ales că statul cârmuit de el a făcut pași decisivi în modelarea unor comportamente pro-climă de la vârste fragede.

“În România propunem o serie de măsuri care includ o platformă digitală cu resurse educaționale privind schimbările climatice, o Săptămână Verde în timpul anului școlar, precum și o rețea de școli verzi și o infrastructură educațională sustenabilă”, s-a fălit șeful statului român în timp ce făcea inventarul succeselor presupus remarcabile înregistrate de România în efortul de învățare a tinerelor generații, dar mai ales de salvare a pământului.

Președintele e neîndoios mândru. Nu doar bicicleta proprie, ci și reformele din România Educată – proiectul său prezidențial fundamental, la care meșterește din 2015 – promit să salveze mințile, sufletele și viitorul tinerilor.

În România, totuși, nu le salvează și trupurile, mai ales în sutele de școli de pe întinsul patriei noastre care au încă grupurile sanitare în curțile școlilor. Câteodată, se mai întâmplă ca vreun copil neatent să cadă în fosă – dar nu-i nimic, nu deznădăjduim, căci în România atentului președinte Iohannis ni se propune o platformă digitală despre mediu, avem Săptămână Verde și-o să folosim cu abnegație banii europeni pentru a face rețea de școli verzi.

Chiar președintele a promulgat în 2022 normele legale de organizare și funcționare a acestor școli verzi. La componenta de infrastructură, aceste norme arată că principala premisă pentru ca o școală să fie considerată verde este protejarea sănătății și respectarea normelor de igienă.

O treime din clădirile școlare din județul Iași nu au autorizație sanitară.

La fel, o treime din unitățile de învățământ din județul Vrancea.

La fel, 45% din unitățile de învățământ din județul Suceava funcționează fără autorizație sanitară.  

Situații similare sunt în județele Olteniei, dar și la Bihor. Nu-i loc aici de un inventar național, dar e loc ca un șef de stat care domnește peste o asemenea situație să se rușineze. Klaus Iohannis nu e însă omul rușinii, el știe că în România se iau măsuri bune, care includ platforme digitale, Săptămâni Verzi, școli și mai verzi, sublim de verzi, chiar dacă cu desăvârșire corigente la capitolul igienă. Caragiale e etern.

România e încă țara sutelor de școli cu toaletele în fundul curții, dar e și țara în care fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, pus cu mâna la minister chiar de președintele Iohannis pentru a implementa reformele României Educate, a susținut nonșalant că infrastructura sanitară nu are legătură cu calitatea educației.

Poți să ai WC-ul în curte, poți să n-ai apă curentă, poți să n-ai nici autorizație sanitară – dar totodată să oferi o înaltă calitate a actului de educație. Așa consideră autoritățile statului român la vârful căruia stă cocoțat suveran, uneori pe bicicletă, alteori pe propriile picioare, președintele Iohannis.

Nu e o problemă că sistemul național de învățământ e la pământ cu programele școlare, clădirile sau resursa umană. Dăm o vibrantă pildă de modernitate pro-climatică acelora care, având programe școlare, clădiri sau resurse umane, nu au totuși Săptămână Verde, în care elevii să învețe cum e cu bioretenția și descompunerea aerobă. Învață desigur toate acestea în școli în care se stă turcește, în frig și în ploaie, pentru satisfacerea nevoilor de bază.

Așa cum nu agreează aglomerația din trafic, șefului statului român nu îi place nici aglomerația din agendă. El este omul pas cu pas. După primul pas vine, inerent, următorul pas. Uneori pașii sunt făcuți fără cap, dar asta e acceptabil și tolerabil în republica românilor, în care platforma digitală e mai tare ca politică publică decât latrina igienică.

În această adevărată republică a pașilor verzi avem o Săptămână Verde în timpul anului școlar, chiar dacă toate celelalte săptămâni din timpul aceluiași an școlar sunt cam maro. Statul român a eșuat față de cetățenii săi, pe care îi omoară în spitale și îi prostește în școală. Realitatea nu face însă parte din obligațiile și angajamentele președintelui Iohannis.

El are misiunea proprie, de mântuitor urcat de bicicletă care, dăruind naturii din energia sa, rămâne fără niciun strop de vigoare pentru treburile publice.

Iată și recomandările săptămânii.

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

Cei care nu se bucură că Herson a fost eliberat
AICI.

Ucrainenii trec Tisa înot, ca să nu fie chemați la război 
AICI.

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

Judecata de Acum #44 (sezonul 2)
CE-I DE VĂZUT ÎN CEL MAI RECENT EPISOD

O ediție specială cu Irina Zamfirescu, activistă pentru drepturile omului, la ActiveWatch, și cercetător urban. Am luat la mână cu Irina Zamfirescu activitatea primăriei Capitalei și am tras cu ochiul și la primăriile de sector.

Ne-am uitat, printre altele, la scandalul Romprest din Sectorul 1, la cum și-a onorat Nicușor Dan promisiunile electorale legate de mediu, de planul urbanistic general, dar și la cum colaborează primarii din București între ei.

Vedeți și judecați .

Ne puteți asculta pe Spotify, Apple Podcasts și Google Podcasts.