Incercand sa combata cliseele despre luna ale epocii sale, Marcel Proust a asemuit aparitia satelitului Pamantului cu aceea a unei actrite in voga care-si face accidental intrarea in scena in timpul unui alt spectacol, in halat si total nepregatita. Dar tocmai ca sa nu ii epateze pe actori, sta retrasa undeva in fundal. Fortata sau nu, legatura dintre metafora romantica a lui Proust si arderea mai putin romantica a gunoaielor romanesti este poate la fel de subtila precum efectul unei madlene.

Plasate in postura unei discrete actrite de succes, incineratoarele sunt solutia proustiana romaneasca la dificila dilema a tratarii deseurilor dupa ce acestea au parasit circuitul consumului cotidian. O solutie in halat, complet anacronica. „Actrita” e, oficial, de viitor. Va face furori, ni se spune. Se ocupa de asta „impresarii”. Sutele de milioane de euro care planeaza promitator justifica orice. Si explica discretia. Adica lipsa discursului public despre efectele reale pe care arderea deseurilor le are asupra mediului si sanatatii oamenilor. Iata ce nu vi se spune.

In Romania, solutii tehnice dezavuate de peste un deceniu in alte state sunt ambalate drept cele mai recente inovatii. Iar cum gunoiul este o marfa ieftina, valoroasa si disponibila in cantitati uriase, cadrul in care niste „baieti destepti” pot invarti o afacere este ca si creat. Motivul oficial: Romania ar avea nevoie sa construiasca incineratoare, pentru a urma cursul schimbarii profunde prin care trece – cel putin pe hartie – sistemul national de management al deseurilor. Astfel, proiectia autoritatilor centrale este ca pana in 2020 Romania sa dispuna de cateva incineratoare cu producere de energie, unde sa fie aprinse deseurile care nu sunt reciclate.

La ora actuala nu exista niciun astfel de dispozitiv in tara, dar se pregatesc investitii serioase. Cateva sute de milioane de euro, bani atrasi din surse europene si de la Fondul de Mediu, vehiculul de investitii de care dispune Ministerul Mediului, sunt asteptate sa poposeasca in buzunarele pardesiurilor „baietilor destepti”.

Mai multe despre reteaua si interesele din spatele constructiei celor doua incineratoare veti afla in episodul viitor.

 

Primul pas – doua incineratoare

Planul oficial asaza, pentru moment, doua astfel de unitati pe harta deseurilor din Romania: una in regiunea Bucuresti-Ilfov, cea de-a doua in Brasov. Investitia totala este in jur de 518 milioane de euro. Calendarul, conform Ministerului Mediului, indica faptul ca generalii din spatele planurilor si-au trimis deja soldateii la inaintare, sub forma literelor care au umplut pagini intregi despre necesitatea incineratoarelor. Urmeaza lansarea procedurii de selectare a consultantului care va pregati licitatia pentru alegerea constructorului. Acesta este doar inceputul unui proces care, exact ca in cazul crearii sistemelor de colectare selectiva a deseurilor – o alta reforma de pe agenda oficiala de mediu –, va pune in functiune o intreaga retelestica de consultanti, experti, directori, reprezentanti ai autoritatilor locale, investitori etc.

Dar dincolo de planuri de fezabilitate, proiectare, constructie si multiple interese pecuniare, se ascunde un adevar ridicat la suprafata de mii de medici europen. Un adevar pe care autoritatile romane par sa-l eludeze: incineratoarele elimina compusi chimici toxici care afecteaza sanatatea si mediul inconjurator. In cuvinte mai comune: pot fi responsabile, intr-un anumit procent, de aparitia unor boli respiratorii si de intensificarea numarului de imbolnaviri de cancer in zonele locuite din apropiere.

Lista ecologistilor

Membrii „Grupului de Actiune Impotriva Incineratoarelor – GAIA”, o retea de peste 650 de organizatii din 90 de tari, sustin ca incineratoarele sunt surse de poluare, produc putina energie in raport cu cea pe care o consuma, inhiba reciclarea si distrug locurile de munca.

Mai mult, ei avanseaza ca argument impotriva constructiei de noi unitati si memorandumul semnat la Paris, in 2006, de o echipa internationala de 86 de medici, in numele a peste doua milioane de profesionisti din sistemul medical, care mentionau aceleasi efectele acelorasi probleme asupra sanatatii si mediului. La multiplele voci critice a aderat si unul dintre cei mai reputati chimisti din lume, germanul Michael Braungart, care sustine ca incineratoarele, odata create, trebuie hranite incontinuu. Iar asta nu face decat sa loveasca cu putere in noua piramida a gestiunii deseurilor, unde pe primul loc se afla prevenirea aparitiei gunoiului, urmata de reducere, reutilizare si reciclare si abia apoi de incinerare.

„Incinerarea inseamna de fapt contaminarea aerului, care apoi este inhalat de oameni. Chiar si cand vorbim de cele mai moderne incineratoare, aerul tot este contaminat. E vorba de praful foarte fin, dar si de protoxizii de azot (cunoscuti mai ales sub numele de gaz ilariant n.r.) si de multi alti compusi chimici cum ar fi substante care contin brom si un nucleu benzenic ale carui limite legale nu sunt stabilite”, a explicat Braungart.

Particule mici, probleme mari

Dincolo de faptul ca elimina cenusa toxica si alte reziduri, incineratoarele emit si particule foarte mici, rezultate din arderea deseurilor. Acestea  pot calatori distante lungi si, odata ajunse in sistemul respirator pot avea efecte mortale. Cele mai mari particule – PM10 sau pulberi materiale in suspensie – patrund in nas, gat si plamani, iar cele mai fine, PM2.5 sau PM1 ajung in partile cele mai sensibile ale plamanilor. Corpul are nevoie de aproape cinci ani pentru a le elimina, sustin surse medicale. Atata vreme cat particulele ultrafine nu pot fi capturate de cele mai multe sisteme de control al poluarii si ajung in plamani, singura metoda a de impiedica eliberarea lor in atmosfera este renuntarea la practica incinerarii deseurilor.

Reprezentantii Ministerului Mediului sustin ca „Romania este constienta de faptul ca si in domeniul gestionarii deseurilor trebuie aplicate cele mai bune tehnici disponibile cu respectarea cerintelor legale de mediu si a principiilor dezvoltarii durabile”, fara a da detalii concrete despre cum va fi protejata populatia din zonele unde vor fi ridicate incineratoarele.

DEZAVANTAJE

Surse de poluare si de schimbare climatica:

Cele mai simple adevaruri sunt adesea si cele mai strasnic pazite. Iata unul: incineratoarele emit mai mult dioxid de carbon, raportat la unitatea de electricitate produsa, decat centralele pe carbune. In plus, incinerarea deseurilor nu face decat sa alimenteze circuitul vicios al consumerismului. Un studiu din 2009 realizat in SUA arata ca aproape 42% din emisiile de gaze cu efect de sera sunt generate prin productia unor materiale a caror reciclare si compostare ar reduce semnificativ efectele nocive.

Produc putina energie:

Din cauza valorii calorice reduse a gunoiului, incineratoarele sunt capabile sa captureze doar cantitati mici de energie, in timp ce distrug cantitati importante de materiale refolosibile. In general, eficienta energetica este de maxim 30%. Mai vreti cifre? Cantitatea de energie risipita in SUA prin nereciclarea cutiilor de aluminiu, a hartiei, a cartonului, plasticului si sticlei este egala cu productia anuala de energie din 15 incineratoare de marime medie.

Distrug locuri de munca:

Incineratoarele ard locurile de munca locale. Si asta pentru ca presupun investitii enorme, dar ofera putine joburi in comparatie cu industria reciclarii. De fapt, industria reciclarii sustine de zece ori mai multe locuri de munca pe tona de deseuri decat cea a depozitarii si incinerarii. Cu o medie nationala de reciclare de 33%, industria din SUA, spre exemplu, ofera 1.1 milioane de locuri de munca. Daca acest procent s-ar dubla, peste un milion de locuri verzi de munca ar fi create.

Optiune scumpa:

Incineratoarele sunt cea mai costisitoare optiune pentru generarea de energie si management al deseurilor. Potrivit unui raport anual al Energy Information Administration din SUA din 2010, costurile pe unitatile noi de incinerare sunt de 8.232 de dolari pe kilowatt pe ora, de doua ori mai mare decat costurile dintr-o centrala pe carbune si cu 60% mai mari decat cele din centralele nucleare. Mai mult, costurile de intretinere si mentenanta sunt de zece ori mai mari decat in centralele pe carbune si de patru ori mai mari decat in cele nucleare.

Scade nivelul reciclarii:

„Cand construiesti incineratoare pierzi materiale brute foarte pretioase cum ar fi cuprul, care dispare total. O alta problema care apare acolo unde exista incineratoare este ca nivelul de reciclare scade considerabil. La Koln, in Germania, cifrele de reciclare sunt in scadere pentru ca cererea de deseuri este mare, dar doar pentru a hrani incineratorul”, a explicat Michael Braungart, una dintre cele mai active voci critice de la Bruxelles. Iar in capitala care gazduieste birocratia europeana argumentul a prins radacini. A fost nevoie de o demonstratie simpla: 13.000 de tone de cupru, cu o valoare estimata de 45 de milioane de dolari, se pierd in fiecare an in Germania din cauza incinerarii.

Dati click pe fotografie pentru a vedea cum functioneaza exact un incinerator.

[[wysiwyg_imageupload:36:height=121,width=242]]

6 COMENTARII

  1. De unica fabrica din lume cu
    De unica fabrica din lume cu gazeificare cu plasma nu s-a auzit? Se afla la Sacele Brasov -ROMANIA! IN URMA GAZEIFICARII DESEURILOR SE OBTINE ENERGIE ,,VERDE” -energie termica si energie electrica! Fabrica nu are cos de fum si are poluare O! Dar nu este lasata sa functioneze, dupa ce doi ani de zile a primit autorizatie de mediu experimentala, iar acum nu mai primesc de un an pentru fabulosul motiv ca nu detine un ,,cos de fum”??? In ce tara de cretini traim?

  2. Anonimus ai dreptate. Dar sa
    Anonimus ai dreptate. Dar sa stii ca nu este unica dn lume si 2800 grade celsius temperatura maxima de lucru e mica fata de tehnologia pe care eu o pot dispune, tehnologie de gazeificare prin plasma, temperatura de lucru pana la 5000 grade celsius, isi fabrica energie pentru consum propriu, foloseste curent alternativ unic pe plan mondial baiatule si produce motorina, benzina, petrol de avion, etc, de inalta calitate si conform tuturor standardelor mondiale. De asemenea, cei care nu te cred ca instalatia de la Sacele este zero poluare sunt fraieri, pentru ca si instalatia descrisa de mune nu produce poluare de niciun fel, posed trei certificate internationale in acest sens. Dar mai bine hai sa ingropam gunoaiele, caci este mai curat asa, si tot asa, pana o sa ajungem sa construim case pe foste gropi de gunoi.

  3. sa ingropam gunoaiele.asta ar
    sa ingropam gunoaiele.asta ar fi sfarsitul nostru.o sa otravim tot pamantul,falda freatica si tot ce a mai ramas neotravit.trebuie sa ne gandim si la urmasii nostri.pamantul nu este al nostru noi l am luat cu inprumut si trebuie sa-l restituim inapoi dar cum o sa-lrestitim

  4. Anonymous,am citit
    Anonymous,am citit comentariul TAU si ma intereseaza ce tehnologie ai pt arderea gunoaielor.
    Eu vreu sa construiesc un incinerator si sunt in cautare de tehnologii bazate pe gazeificare cu plasma.
    lasa un contact sa putem vb. un e mail …sau ceva.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.