Un caz de proasta vedere

Despre ce vorbim, de fapt, cand vorbim despre tara pe care o locuim? E lesne de observat, atunci cand treci Carpatii mergand spre Vest, cum Romania atat de discutata si dezbatuta in registru negativ e, mai ales, sudul Romaniei. Subdezvoltarea noastra cronica e inteleasa, de cele mai multe, in context meridional.

Sindromul Bucurestiului de buric al universului ne-a contaminat. Dar Oradea sau Timisoara sau Cluj sau Brasov, departe de a fi perfecte, sunt totusi un pic mai aproape de Viena. Sunt la fel si comunitatile aflate in proximitatea lor? E o intrebare careia ratam sa ii dam un raspuns.

Trasati o harta a Romaniei aflata de decenii sub PCR-PDSR-PSD si veti afla Romania la care ne raportam, de fapt, cand vorbim despre Romania. E nedrept, dar e adevarat.

Aceste randuri sunt scrise dintr-un orasel olandez de talia Slatinei. E un loc aflat la un mileniu departare. Pur si simplu, asta e situatia concreta de la care pornim.

Insa mai e ceva. Romania are mai ales un imaginar gresit. Odata cu administratia si educatia si sanatatea ar trebui sa ne schimbam si imaginarul.

Am putea incepe de la lasitatea si tacerea in fata ticalosiei. Sau de la complicitatea cu raul, care se practica la scara larga in Romania, tara in care copiii sunt dresati sa stea in cap inaintea conducerii de stat. Am putea incepe de la mostenirea Doinei Cornea, marea disparuta a saptamanii care a trecut.

Dar – evident – nu vom face asta. Strategiile individuale de supravietuire vor continua sa fie alegerea principala a cetateanului, in detrimentul unei strategii colective de buna vietuire.

Cum schimbam datele acestui caz de proasta vedere? E o intrebare careia ar trebui sa-i aflam repede raspunsul.

Iata si recomandarile saptamanii.

Ce nu poate lasa in urma Diana Oncioiu

Despre ura din comentariile de pe internet si cum s-a transformat ea intr-o conversatie. Despre cum sa invatam sa-i ascultam si pe cei ale caror pareri nu le impartasim.
… si cei care au ramas dupa ei. Adica despre presa in vremea lui Putin, o perioada in care a-ti face meseria a devenit un risc. Riscul ca cineva sa te injunghie, sa te omoare.
Despre Michael Jackson si dorinta lui de a fi alb, despre faima si bagajul ei, despre Kanye si dorinta lui de a avea libertatea albilor.

Ce nu poate lasa in urma Iulian Andrei

  • Locuri 

Nijmegen si Arnhem, Olanda.
  • Un autor

David Grossman, din Israel. La Polirom.
  • O carte 

Lucrarea Sandei Cordos despre Ion Vinea, aparuta la Scoala Ardeleana, la Cluj.
  • Un concert de neuitat

Fuego, oriunde in Romania. Dar mai ales la Pucioasa.

Ce nu poate lasa in urma Vlad Stoicescu

  • O amintire din TVR

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.