Belgia, una dintre tarile cu cele mai bune cifre de colectare selectiva din Uniunea Europeana, a ridicat pe cativa piloni un sistem eficient de gestiune a deseurilor. William Vermeir, directorul FostPlus, compania care coordoneaza si finanteaza colectarea selectiva si reciclarea deseurilor menajere in cele trei regiuni, le face autoritatilor romane un tur, indicand stalpii de rezistenta: introducerea unui model uniform, colaborarea industriei si a retailului, campanii constante de informare si o monitorizare stricta a colectarii si reciclarii. Cu alte cuvinte, ingredientele unui sistem eficient si responsabil de gestiune corecta a deseurilor.
Din amvonul flamand si avand legimitatea a peste 20 de ani de experienta in domeniu, Vermeir rosteste o litanie pentru autoritatile din Romania: asigurati colaborarea municipalitatilor intre ele, instituiti un sistem unic de obligatii si amenzi pentru toti cei implicati, creati cadrul legal care sa permita functionarea acestuia, urmariti autoritatile locale, permiteti un parteneriat public privat, municipalitate-industrie, monitorizati rezultatele, verificati cifrele raportate. Dar, ca niste credinciosi care merg la biserica de doua ori pe an, autoritatile motaie in randurile din spate, se prefac interesate, inabusesc cascaturi, se gandesc cum sa stea sa nu mai amorteasca, pe scurt, fac orice mai putin sa fie atente la predica livrata.
„Ne-a luat 10 ani sa ii facem pe belgieni sa colecteze selectiv corect”, spune William Vermier, vizibil ingrijorat de timpul putin pe care il mai avem pana la examenul din 2020. „Va fi greu. Trebuie sa depuneti efort si sa faceti si investitiile necesare”, spune belgianul didactic, sfatuind Romania sa invete din greselile si modelele altor tari.
INTERVIU
Sub spectrul unui nou infringement
Politica curenta de managament al deseurilor la nivel european este bazata pe un concept relativ nou, si anume acela al ierarhiei deseurilor. Acesta se poate traduce grafic, la modul ideal, printr-o piramida inversata, ce pune pe primul loc preventia, apoi refolosirea, reciclarea si recuperarea si muta depozitarea la groapa pe ultimul loc. In noua matrice de gestiune a deseurilor, depozitarea este cea mai rea optiune posibila, pentru ca presupune o mare pierdere de resurse intr-un context general foarte riscant pentru mediu, dupa cum explica Jose-Jorge Diaz del Castillo, oficialul european responsabil de directiva inchiderii gropilor de gunoi neconforme. Traseul Romaniei este clar in ochii europeni: trebuie sa urce in schema, de la aruncat la groapa catre reciclare si preventie. Si asta pana in 2020.
- Preambul: Cum petrec baietii destepti gunoaiele la groapa
- Primul episod al campaniei investigheaza proiectul ISPA de la Galati
- Al doilea episod desluseste cateva din dedesubturile implementarii masurii ISPA la Bacau
- Al treilea episod investigheaza afacerile de familie si jocul de-a master planul din Buzau
- Al patrulea episod devoaleaza situatia de la Braila, unde toate tintele sunt ratate
Dela0.ro: Realitatea din teren a scos la iveala faptul ca autoritatile locale nu numai ca nu stiu ce tinte are Romania, dar si admit ca fac raportari „din pix”.
Jose-Jorge Diaz del Castillo: Nu e deloc o practica buna si sper ca autoritatile sa inteleaga ca de ele depinde crearea unui sistem functional. Am acordat o perioada de gratie Romaniei pe inchiderea gropilor neconforme, dar nu mai suntem dispusi sa facem asta la nesfarsit. Vrem sa vedem implementarea unor masuri. Daca nu, suntem foarte hotarati sa deschidem noi proceduri de infringement acolo unde va fi cazul.
Cifrele raportate de Romania sunt verificate la Bruxelles?
Da, le verifica Eurostatul. Primim cifre de acum doi ani, asa se fac raportarile la o distanta de doi ani. Romania sta prost la reciclarea deseurilor municipale, atingand un procent de 1% in 2009. Speram ca viitoarele cifre sa fie mai bune.
Autoritatile se plang ca tintele de reducere a deseurilor depozitate la groapa si de colectare selectiva sunt prea greu de atins. Cum comentati?
Intelegem ca Romania, alaturi de Bulgaria, este un membru recent al Uniunii si ca va mai dura pana vom vedea anumite schimbari. De aceea am si acordat perioade de gratie pe anumite sectoare. Totusi, managementul deseurilor este un domeniu foarte important pentru ca ne afecteaza pe toti si e nevoie de masuri pentru a schimba felul in care sunt gestionate deseurile in aceste doua tari. Avem asteptari mari de la Romania si Bulgaria si speram ca sunt luate in serios.
Care este cea mai mare problema a Romaniei din punctul de vedere al managementului deseurilor?
Inchiderea gropilor neconforme, care sunt periculoase atat pentru mediu, cat si pentru sanatatea oamenilor. S-au facut progrese semnificative, dar inca sunt cazuri unde lucrurile stagneaza sau masurile necesare de inchidere a depozitelor neconforme intarzie. Exista fonduri europene ce pot fi folosite pentru crearea de depozite conforme, ecologice si care pot fi investite si in sisteme de colectare selectiva, care sa asigure, astfel, reducerea cantitatii totale care ajunge la depozit. Tot ce este colectat separat trebuie sortat si reciclat.
Autoritatile locale au transpus in lege obligatia de reducere cu 15% a cantitatilor de deseuri municipale si asimilabile, colectate si trimise spre depozitare desi la nivel european tinta impusa este de 25%. De unde aceasta diferenta?
Acest 25% se refera la cantitatea de deseuri biodegradabile ce ar trebui diminuata la groapa. Este inclusa in directiva europeana privind inchiderea gropilor neconforme. Romania a cerut o derogare de patru ani, asa ca acest obiectiv a intrat in vigoare de la 16 iulie 2010 si urmeaza sa primim raportarile toamna aceasta. Cred ca celalalat procent, de 15%, este o tinta ce se refera la reducerea tuturor tipurilor de deseuri ce ajung pe groapa, Romania avand un nivel extrem de ridicat de depozitare pe groapa.
