40 de pagini dintr-un total de 323. Mai bine de 10% din aparatul stiintific al tezei care i-a facilitat primirea celei mai inalte distinctii academice, asigurandu-i o functie universitara si certificandu-i probitatea profesionala.

Acesta e bilantul sec al numaratorii paginilor copiate de Victor Alistar, directorul Transparency International Romania si una dintre figurile de frunte ale societatii civile, in realizarea lucrarii “Instrumente si mecanisme de perfectionare a functiei publice”, care i-a validat definitivarea doctoratului in stiinte administrative urmat la SNSPA in perioada 2002-2008.

O investigatie Dela0.ro, pornita de la semnalarea unei posibile fraude intelectuale comise in alcatuirea tezei stiintifice mentionate, releva faptul ca pasaje intregi sunt preluate de autor fara utilizarea ghilimelelor ori a oricarui alt demarcator care sa semnaleze citarea extensiva. Doua calupuri de text, situate in teza doctorala intre paginile 169-177 si 198-235, reproduc paragrafe intregi din cel putin doua surse identificate de reporterii Dela0.ro.

Desi Victor Alistar plaseaza de-a lungul paginilor copiate cateva note de subsol razlete care indica partial sursele reproduse, mentiunile sunt fie incomplete, fie cu totul incorecte.

Nicaieri pe parcursul celor 40 de pagini copiate nu se regasesc ghilimele care sa semnaleze preluarile masive, iar coincidentele merg atat de departe incat inclusiv erorile de redactare din sursele originale sunt prezente in teza doctorala. Mai mult, in intervalul paginilor 198-235 din teza sunt cinci situatii flagrante in care notele de subsol sunt preluate din lucrarea-sursa cu folosirea cotei originale.

La pagina 198, de pilda, nota de subsol cu numarul 324 e precedata de o alta care are cota 106. La fel, la paginile 200 si 201, notei cu numarul 325 ii urmeaza notele 102, 103 si 104. La pagina 208, situatia se repeta: notelor 336 si 337 le urmeaza nota 107.

Sursele reproduse fraudulos in teza de doctorat a lui Victor Alistar sunt “Functia publica in Europa celor cincisprezece: Noi tendinte si evolutii”, volum realizat de un colectiv de patru cercetatori straini afiliati Institutului European de Administratie Publica (EIPA) din Maastricht, Olanda, si “Ghid privind protectia avertizorilor de integritate”, livrat sub egida Transparency International Romania de un colectiv de trei autori din care face parte chiar Victor Alistar.

Prima lucrare a fost tradusa in limba romana, in anul 2002, de Centrul de Pregatire pentru Administratie Publica din cadrul SNSPA, sub coordonarea profesorului Ani Matei.

De altfel, in cadrul tezei doctorale supuse investigatiei Dela0.ro, Victor Alistar atribuie parte din ideile preluate volumului EIPA tradus, dar foloseste “Matei A. si colectiv” in locul numelor autorilor. La finalul tezei, in sectiunea dedicata listarii referintelor bibliografice, lucrarea “umfla” aparatul stiintific in doua locuri – ea e precizata si cu datele autorilor originali, si cu cele ale colectivului care a furnizat traducerea.

 De unde, cat, ce  

In intervalul paginilor 169-177 din teza doctorala, care preia in extenso paginile 5-6 si 14-23 din “Ghidul” realizat de Transparency Romania, Victor Alistar mentioneaza de doua ori sursa plagiata, indicand referinte la paginile 17 si 21 din respectiva lucrare. Chiar si aceasta citare partiala e viciata – referinta la pagina 17 ar fi trebuit, de fapt, sa fie la pagina 5 din “Ghid”, de unde incepe copierea pasajelor identificate.

In rest, niciun alt element nu marcheaza preluarea integrala a continutului – nici ghilimelele, nici alte note de subsol care sa includa intreg intervalul copiat. Orice cititor de buna credinta al tezei este lasat sa creada, in lipsa oricaror alte indicii, ca se afla in fata unei opere stiintifice daca nu originale din punctul de vedere al ideilor vehiculate, atunci macar al modului in care au fost prezentate aceste idei, prin folosirea cuvintelor autorului.

In intervalul 197-235 din teza doctorala, care preia in extenso paginile 87-108 din “Functia publica”, volum realizat sub egida EIPA, Victor Alistar mentioneaza de douazeci de ori sursa plagiata. In sase ocazii, referintele sunt eronate, facand trimitere la alte pagini decat cele copiate. In rest, autorul foloseste aceeasi metoda, introducand trimiteri bibliografice la o pagina sau alta fara sa precizeze in niciun loc intregul interval copiat si fara sa marcheze cu ghilimele preluarea integrala a cuvintelor din lucrarea-sursa.

Mai mult, de-a lungul celor 37 de pagini care contin in teza doctorala pasajele copiate din “Functia publica”, autorul foloseste 19 referinte bibliografice a caror prezenta falsifica sursa informatiilor. Cu alte cuvinte, Victor Alistar atribuie pasajele copiate altor volume de specialitate. Baletul acesta al cifrelor reci pare sa descrie o metoda in sine, nicidecum erori de preluare, marcare si redactare.

Concluzia tuturor acestor evidente – incalcarea flagranta a regulilor academice prin mentiuni fie incomplete, fie incorecte, si prin preluarea masiva a unor paragrafe intregi din alte lucrari, fara utilizarea ghilimelelor – e negata, insa, de Victor Alistar.

Atat in cadrul unui dialog purtat fata in fata, cat si in cuprinsul unui raspuns trimis ulterior pe email, directorul Transparency Romania a sustinut pentru Dela0.ro ca s-a achitat de orice suspiciune indicand sursele bibliografice si ca subiectul, in sine, e o proba de “rea-credinta”, “posibil pus pe agenda pentru ca ar fi fost un subiect de campanie” in contextul alegerilor europarlamentare.

 Un plagiat care se vede de peste Ocean 

Argumentele si pozitiile academice, insa, inainte de toate, caci altfel riscam sa nu mai vedem o posibila frauda academica intre atatea teorii ale conspiratiei!

Confruntati cu probatoriul compilat de reporterii Dela0.ro, doi profesori universitari romani care lucreaza in institutii academice americane au folosit expresii categorice pentru a clasa circumstantele studiate.

“Plagiatul este limpede”, scrie, intr-un schimb de emailuri, Alin Fumurescu, cercetator la Yale University si posesor al unui doctorat in stiinte politice obtinut la Indiana University Bloomington.

“O descriere atat de simpla nici nu si-ar avea, de la bun inceput, rolul intr-o lucrare de doctorat care ar trebui sa aduca o contributie la domeniu. Care ar fi aici contributia originala, imi scapa”, sustine Fumurescu, care, cu toata experienta academica stransa in ultimii ani e indus in eroare, inca din start, de felul in care Victor Alistar foloseste sistemul de citare.

“Sunt putin nedumerit de faptul ca autorul citeaza la notele de subsol o alta carte, intitulata tot ‘Functia publica in Europa celor 15’, dar ca autori apar Matei & all. Matei & all au plagiat dupa Bossaert & all?”

Costica Bradatan, cadru universitar la Texas Tech University si doctor in filosofie la University of Durham, e la fel de sigur: “Paginile sunt mai mult decat edificatoare. E limpede ca e vorba de un plagiat grosolan.”

Dela0.ro: E suficient ca cineva sa includa o referinta partiala la inceputul, mijlocul sau finalul unor pagini preluate din alte surse, fara utilizarea ghilimelelor, pentru ca autorul preluarii sa fie exonerat de acuzatia de plagiat?
Alin Fumurescu: In nici un caz!
Costica Bradatan: Nu e deloc suficient. Orice propozitie luata ad litteram de la altcineva se pune intre ghilimele si e insotita de datele bibliografice necesare. Chiar si parafrazarile, unde autorul preia doar ideea altuia si o transpune in cuvinte proprii, trebuie insotite de sursa. Atata timp cat nu se intampla asta, e vorba de plagiat. Persoana acuzata se va apara tocmai cu chestia asta: “pai, am indicat autorii in note, ce mai vrei de la mine?” In cazul de fata, lipsa ghilimelelor e decisiva.

Dela0.ro: Punctual, cum ar fi trebuit sa arate o preluare onesta din punct de vedere academic?
Alin Fumurescu: In primul rand, o lucrare academica nu ar trebui sa preia fara ghilimele nici macar pasaje intregi din alte surse, cu atat mai putin pagini intregi! In cazul in care, cum e cazul aici, informatia e publica si nu reprezinta contributii originale, se accepta parafrazari, cu schimbarea structurii, accentelor, daca se anunta “urmatoarele doua pagini se bazeaza in primul rand pe X, paginile x-y”. Repet, insa: preluarea integrala a unor pagini intregi nu este acceptabila nici in cazul folosirii ghilimelelor!

Dela0.ro: Daca o lucrare de doctorat contine greseli flagrante, precum note de subsol neconsecutive, exista vreo responsabilitate a conducatorului de teza, insarcinat dupa toate cutumele sa citeasca macar lucrarea?
Costica Bradatan: In principiu, conducatorul de doctorat are o vina, dar vina nu prea are legatura cu plagiatul ca atare. Poti sa-l acuzi ca nu si-a facut bine treaba, ca nu-si invata bine studentii, ca nu e atent, dar e greu si incorect in multe cazuri sa-l faci complice la plagiat din moment ce el nu semneaza in nici un fel textul.
Alin Fumurescu: Teoretic, conducatorul de teza ar trebui sa citeasca lucrarea de la un capat la altul. Daca ii scapa un detaliu, greseala poate fi considerata “omeneasca”, fara rea intentie. Daca numarul erorilor trecute cu vederea depaseste un anumit prag, prezumtia de nevinovatie nu se mai poate aplica.

Dela0.ro: Constituie 40 de pagini copiate suficient material probator pentru a considera plagiat o lucrare de 300 de pagini?
Alin Fumurescu: Fara doar si poate. Ceea ce mi se pare si mai trist in acest caz particular e ca informatia prezentata era publica si accesibila din multiple surse. Copierea rand cu rand dintr-o singura sursa denota, sa-i zicem, o lene mentala inacceptabila pentru un student la doctorat.
Costica Bradatan: 40 de pagini e enorm! Cu un singur paragraf ar trebui sa ai probleme, cu o pagina intri bine in bucluc, iar tot ce trece de o pagina e rau de tot.

 Explicatii alternative 

Profesorul universitar Dan Sandor, director al Departamentului de Administratie Publica din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, a adoptat o pozitie ceva mai nuantata, intr-o comunicare purtata electronic cu Dela0.ro.

Sandor a indicat ca “identitatea unor texte din doua lucrari diferite nu este suficienta pentru a documenta un caz de plagiat” pentru ca “autorul tezei de doctorat poate sa fi fost implicat in elaborarea celor doua lucrari despre care este vorba”.

Explicatia poate sa fie valabila, in cazul tezei doctorale a lui Victor Alistar, doar pentru textul preluat intre paginile 169 si 177, unde lucrarea-sursa a fost scrisa de un colectiv de trei autori din care facea parte si directorul Transparency Romania. In cazul intervalului cuprins intre paginile 198 si 235, insa, explicatiile alternative – care nu justifica preluarea integrala a pagini intregi, fara marcarea pasajelor copiate – nu mai pot scuza copierea in bloc a unor paragrafe.

“Nu exista nicio forma onesta de preluare masiva a textelor altui autor fara a delimita clar textul respectiv, prin mai mult decat ghilimele: subcapitole speciale, format diferit al caracterelor etc. In plus, se recomanda solicitarea acordului autorului respectiv. Intr-o lucrare stiintifica originala preluarile cuvant cu cuvant si delimitate cu ghilimele sunt reduse la nivel minim, in general maximum un paragraf”, sustine Dan Sandor.

“Pentru a evita o acuzatie de plagiat referintele trebuie sa indice corect si complet ce si cat a fost preluat dintr-o alta sursa”, arata profesorul de la Cluj.

“Intr-o situatie precum cea sesizata – identitate masiva a unor texte – conducatorul de doctorat fie nu cunostea textele din care s-a facut preluarea, fie nu a sesizat acest lucru. Nici membrii comisiei de indrumare si nici membrii comisiei de doctorat nu au identificat aceasta problema”, concluzioneaza Sandor, atingand involuntar unul dintre aspectele sensibile ale investigatiei Dela0.ro.

Conducatorul de doctorat al tezei sustinute de Victor Alistar a fost profesoara universitara Lucica Matei, director in 2002 al centrului din cadrul SNSPA care a asigurat traducerea lucrarii EIPA, si decan al Facultatii de Administratiei Publica din cadrul SNSPA in anul 2009, cand Alistar a obtinut titlul de doctor. E extrem de putin probabil ca, din aceste posturi institutionale, coordonatoarea Lucica Matei sa nu fi cunoscut textul din care s-a facut preluarea.

Fosta decana de la SNSPA a decedat in primavara acestui an, inainte ca investigatia Dela0.ro sa se concretizeze, iar vreunul dintre reporterii implicati in documentare sa aiba sansa sa-i solicite o opinie asupra subiectului.

 “Nu ar intruni standardele de citare in multe alte tari” 

Intr-un alt schimb electronic, purtat cu reprezentanti ai Institutului European de Administratie Publica din Maastricht sub egida caruia a fost redactat volumul “Functia publica”, citat extensiv in lucrarea de doctorat a lui Victor Alistar, problema unui posibil plagiat s-a transformat in cea a unei posibile incalcari a drepturilor de autor.

Simon Duke, responsabil cu gestiunea publicatiilor editate de EIPA, s-a ferit sa dea un verdict clar, exprimandu-si din start ingrijorarea ca intreaga chestiune ar putea fi deturnata politic. “Concluzia mea este ca volumul EIPA a fost precizat ca sursa, dar intr-o maniera care nu ar intruni standardele uzuale de citare in multe alte tari”, a fost primul verdict venit de la Maastricht.

Intr-un email ulterior, explicatia a capatat mai multa consistenta:

“Cercetarile noastre au fost neconcludente in privinta plagiatului. Un caz clar n-ar fi inclus deloc referinte la materialul-sursa si ar fi constituit astfel o incercare de a prezenta descoperirile stiintifice ale altuia ca fiind ale tale. Din moment ce volumul nostru a fost inclus, intr-un fel, in aparatul bibliografic, nu a existat intentia deliberata de a induce cititorul in eroare cu privire la originile materialului.

Gasim, insa, maniera de citare ca fiind neconventionala si chiar neglijenta. Lipsa ghilimelelor care sa indice exact de unde au fost luate pasajele ar fi trebuit sa-i sara in ochi unui coordonator atent. De aceea, concluzia noastra este ca teza nu intruneste standardele normale de citare, dar scapa ca prin urechile acului de acuzatia de plagiat.”

 Inocenta doctorandului 

Potrivit Codului de Etica al SNSPA din 2006, aflat in vigoare la momentul sustinerii tezei de doctorat de catre Victor Alistar, plagiatul, ca frauda intelectuala, este “forma cea mai grava de a-ti cladi o cariera universitara si de cercetare”. “Prezentarea unui citat ca parafraza fara utilizarea indicilor care semnaleaza in mod conventional prezenta unei citari (ghilimele, litere cursive, paragrafe distincte) constituie plagiat”, mai noteaza Codul invocat.

 

Prevederile sale sunt clare. Sub semnul plagiatului sta inclusiv omiterea marcajelor clare de citare in text. Mai mult, arata documentul SNSPA, plagiatul in cazul doctoranzilor e privit cu si multa severitate, pentru ca “in aceste cazuri se presupune ca persoana este academic formata si gradul de ignoranta in privinta regulilor, precum si gradul de inocenta sunt foarte scazute”.

Intr-o reactie scrisa pentru Dela0.ro, Victor Alistar se apara spunand ca “la momentul redactarii tezei in forma finala, respectiv 2007, sustinerea publica fiind la inceputul lui 2008, nu a existat un ghid de standarde in redactare”, dar ca a respectat Codul de Etica.

Confruntat cu absenta ghilimelelor care sa marcheze preluarile ad litteram din “Functia publica”, Victor Alistar furnizeaza o explicatie care mai mult il incrimineaza, explicand ca pasajele preluate “nu reprezinta o parafraza, ci preluarea descrierii sistemelor din diferite tari din lucrarea de referinta, cu mentionarea lucrarii sursa”.

Cu alte cuvinte, desi are forma unei parafraze – neexistand ghilimele –, intervalul copiat scapa de acuzatia de plagiat tocmai pentru ca nu este o parafraza, ci o preluare mascata.

Intr-un inventar al tipurilor de plagiat, definit ca suma de practici academice incorecte, citarea mascata apare atunci cand autorul citeaza corect sursa, dar preia paragrafe intregi fara a pune ghilimele.

 Ce spune Victor Alistar 

Dela0.ro a incercat sa obtina o reactie din partea lui Victor Alistar in marginea suspiciunilor iscate de continutul tezei sale. Prima incercare a esuat: confruntat, intr-o intalnire directa, produsa chiar la sediul Transparency International Romania din apropierea Pietei Universitatii, cu datele investigate, Alistar a refuzat sa fie inregistrat, indicand ca se angajeaza doar la o “discutie de principiu”.

“Nu exista subiectul pentru ca nu se pune problema unui plagiat”, a precizat directorul TI, furnizand si o explicatie iesita din comun pentru existenta notelor de subsol ne-consecutive preluate din lucrarea-sursa cu folosirea cotelor originale: “Am luat intentionat notele din carte tocmai pentru a nu fi acuzat de plagiat. Avand referintele din lucrarea originala, cititorul stie unde sa le caute”.

Argumentul a fost reluat ulterior, intr-un schimb de emailuri: “Cu privire la notele de subsol preluate din volumul original, am pastrat acele note tocmai pentru ca ele erau relevante si am mentinut numerotarea originala pentru a nu se crea confuzie ca ar fi nota proprie, ci este nota autorilor primari cu privire la sursele lor sau comentariile lor”.

Chiar trecand peste naivitatea explicatiei – care aduce in discutie grija autorului de a nu “crea confuzie”, in conditiile in care nicaieri pe parcursul paginilor copiate nu sunt folosite ghilimele care sa delimiteze continutul propriu (ori cel parafrazat) de cel preluat ad litteram –, argumentul folosit de Victor Alistar nu sta in picioare.

La pagina 199 din teza de doctorat, autorul introduce prima nota preluata cu tot cu cota (106) din lucrarea EIPA. Noua pagini mai tarziu, la pagina 208 din teza, autorul “dubleaza” continutul deja livrat la paginile 198-199, pe care-l mai foloseste  o data, in exact aceeasi forma, intre paginile 207-208. Invariabil, isi face loc si nota de subsol, dar de data aceasta ea nu mai are cota originala, 106, ci respecta consecutivitatea din teza de doctorat, fiind numerotata 336.

 
La pagina 204 din teza de doctorat, autorul foloseste o nota din lucrarea-sursa careia nu numai ca ii schimba cota originala (din 105 in 328), dar o plaseaza si in alt loc in textul copiat, deturnand complet sensul. Nota, in sine, e o formula in limba germana menita sa desemneze o anumita procedura de selectie in administratia publica – “abgekürztes aufnahmeverfahren”. Locul ei era exact unde o plasasera autorii volumului EIPA, niciunde in alta parte.

In ordinea probatoriului prezentat de Dela0.ro, cu cele doua intervale din teza doctorala copiate masiv, pozitia lui Victor Alistar a fost urmatoarea:

A. in privinta intervalului cuprins intre paginile 169-177 din teza doctorala, care preia in extenso paginile 5-6 si 14-23 din “Ghidul” realizat de Transparency Romania

“Lucrarea initiala utilizata este lucrare proprie”, dar autoplagiatul se exclude, pentru ca “lucrarea este citata”. Alistar sustine ca subiectul paginilor respective – in speta, principiile introduse de o anumita lege din 2004 – a reprezentat un pionierat pentru literatura de specialitate, iar primele comentarii i-au apartinut.

“Atata vreme cat sunt initiatorul acestei abordari in Romania, era firesc ca in masura in care analiza teoretica avea legatura cu subiectul lucrarii sa am dreptul sa o utilizez, cu indicarea sursei primare”, sustine Alistar.

Apoi livreaza, in scris, un neadevar menit sa acopere copierea ad litteram: “Prima nota de subsol a fost pusa la momentul inceperii pasajului de preluare, iar a doua pentru a indica faptul ca dupa un comentariu, ce nu facea parte din preluare, pasajul de preluare continua”.

Prima nota de subsol, la care face referire, este introdusa de autor la pagina 169 si indica eronat locul de preluare – pagina 17, in loc de pagina 5, de unde incepe, de fapt, textul copiat. A doua nota de subsol este livrata la pagina 175, indica ca loc de preluare o singura pagina din “Ghid” (pagina 21) si, cel mai important, nu urmeaza niciunui comentariu care ar fi intrerupt cursul preluarii.

B. in privinta intervalului 198-235 din teza doctorala, care preia in extenso paginile 87-108 din “Functia publica”, volum realizat sub egida EIPA

Victor Alistar stia inainte de discutia purtata cu Dela0.ro despre cercetarea interna facuta de responsabilii EIPA si raspunsul furnizat de acestia. Lectura pozitiei EIPA – una extrem de nuantata, care a subliniat ignorarea standardelor academice “normale” in cazul tezei doctorale investigate – e citita insa ca o gratiere de directorul TI.

“Institutul v-a comunicat ca nu se pune problema de plagiat. Raspunsul autorului primar al lucrarii reprezinta singura autoritate in speta concreta”, sustine Alistar.

Si numarul de pagini copiate integral e contestat de Alistar, care marturiseste ca “preluarea a fost mai redusa, respectiv o descriere sintetica de 21 de pagini” si ca “a fost facuta cu evidentierea sursei”.

Dupa ce mai scrie cateva randuri, invocand diverse aspecte legislative, despre lipsa de fundament a oricarei acuzatii de plagiat, punand toata chestiunea – cel mult – pe seama unor erori de redactare, Victor Alistar isi incheie in registru amenintator emailul, exprimandu-si “speranta ca modalitatea de prezentare a subiectului sau de preluare a lui nu va fi de natura sa produca prejudicii, ce se vor cere reparate ulterior”.

“Persoanele asociate TI-Romania isi asuma sustinerea celor mai inalte standarde de integritate si responsabilitate, actionarea in conformitate cu esenta valorilor si principiilor directoare ale TI si promovarea acestor standarde si principii”,

Codul de conduita al Transparency International Romania

 Cine este Victor Alistar 

Victor Alistar are 37 de ani si este directorul Transparency International Romania. A mai ocupat functiile de sef serviciu Primaria Municipiului Bucuresti (1998-2001) si cea de purtator de cuvant al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (2001-2004).

In 2009 a devenit doctor in drept si stiinte administrative cu o teza sustinuta la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA). Potrivit datelor publicate pe site-ul Transparency International Romania, este conferentiar universitar doctor in cadrul departamentului de drept de la SNSPA.

In decembrie 2010, Victor Alistar a fost ales reprezentant al societatii civile in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. La acea vreme Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia, Asociatia Magistratilor si Facultatea de Drept a Universitatii Danubius din Galati il recomandau pe Victor Alistar ca fiind cel mai bun candidat pentru “inalta reputatie profesionala si morala castigate gratie carierei sale academice”.

 

De asemenea, Victor Alistar era apreciat pentru “transparenta si integritate”. Pentru cei de la Universitatea Danubius parcursul academic si profesional “remarcabil” al candidatului vorbea de la sine: “Intreaga activitate, desfasurata cu predilectie in sfera promovarii sistemului romanesc de integritate, prestigiul moral si profesional ne indreptatesc sa il recomandam cu incredere”.

In ciuda CV-ului impresionant si a sustinerii publice, Victor Alistar nu a ocupat nicio zi functia pentru care a fost votat in Senat intrucat in ianurie 2011 Curtea Constitutionala a confirmat raportul ANI prin care acesta era declarant incompatibil – nu putea fi numit intr-o functie de demnitate publica pana in august 2012.

Victor Alistar a ignorat aceasta interdictie, aplicand in februarie 2012 pentru postul de decan al Facultatii de Administratie Publica din cadrul SNSPA. Ziarul Adevarul scria in mai 2012 ca, potrivit surselor sale, pe numele lui Victor Alistar ar fi existat, pe rolul Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, un dosar de cercetare penala pentru fals in declaratii. Directorul TI completase la inscrierea in cursa pentru decanat o declaratie pe propria raspundere in care sustinea ca nu este incompatibil cu functia publica.

Starea de incompatibilitatea in care s-a aflat in 2009 l-a impiedicat pe Victor Alistar sa ocupe si functia de ministru delegat pentru strategii guvernamentale, transparenta decizionala si relatia cu societatea civila in Guvernul Ponta 1.

In iulie 2009, Agentia Nationala de Integritate (ANI) constatase ca Victor Alistar s-a aflat, in perioada 2007–2009, in stare de incompatibilitate, intrucat detinuse concomitent calitatile de functionar public, director executiv la Transparency Romania si avocat. Nu este singurul scandal de care se leaga numele lui Victor Alistar. Potrivit HotNews, acesta fost acuzat ca a obtinut ilegal un imobil din fondul locativ al municipalitatii in mandatul lui Viorel Lis la Primaria Capitalei.

Co-fondator al publicației Dela0.ro și editor coordonator al proiectului de investigații Să fie lumină. În presa alternativă din 2011. Multiplu laureat al Premiilor Superscrieri.
Jurnalistă la Dela0.ro și membră a colectivului Să fie lumină. A debutat în presa TV, dar din 2014 lucrează în media alternativă. Laureată a Premiului Ion Rațiu pentru Jurnalism în 2020. Multi-premiată la Superscrieri.

11 COMENTARII

  1. Pe bune? Vorbiti serios?
    Pe bune? Vorbiti serios? Pentru ghilimele si alte chestii vorbiti de plagiat? Stiti ce inseamna? Pentru cineva care a facut doctorat pana la Bologna stie ca referintele bibliografice si paragrafele din literatura de specialitate nu se pun cu ghilimele. Nici dupa Bologna treaba nu e clara. De aceea profesorul Sandor care este din Romania, din viata reala, nu se arunca sa dea cu piatra. Oricum vad ca povestea cu ghilimele a fost doar un pretext ca nu v-a iesit vreun argument. tot nu pricep cum vine aia plagiat cand sunt trecute sursele, basca ca sunt de atatea ori. In plus, citati din raspunsul Europenilor care va zic ca e treaba de standard de citare, v-o spun verde in fata: ca din analiza lor nu reiese ca cineva a incercat sa le fure munca.

  2. Intr-adevar, in mediul
    Intr-adevar, in mediul academic, pentru “ghilimele si alte chestii” se vorbeste, in general, de plagiat. Ghilimelele nu s-au nascut in 2007, dupa cum literatura de specialitate romana si straina o demonstreaza din plin. Orice om cu bun simt din mediul academic cunoaste niste reguli de baza de citare, lucru demonstrat de sutele si miile de lucrari originale si fara suspiciuni de plagiat din Romania. Ceea ce ne duce la urmatoarele intrebari:
    1) Ce fel de lucrare originala presupune copierea cuvant cu cuvant a zeci de pagini din alta lucrare?
    2) De ce nu cunoaste un cadru didactic din invatamantul superior, care se doreste un exemplu de integritate, niste reguli de citare necontestate nicaieri in lume decat de el si de Victor Ponta? Nu a existat ghid de redactare emis de SNSPA? Bunul simt cerea sa se utilizeze unul dintre sutele de ghiduri de redactare emise de alte institutii prestigioase de invatamant superior din tara si din afara.
    3)Ce autoritate morala mai are un om de care suspiciunile de comportamente ilegale sau imorale se tin lant sa conduca Transparency International Romania?

  3. Doamna Meri confundati
    Doamna Meri confundati plagiatul cu furtul de proprietate intelectuala. Iar treaba cu ghilimele este cunoscuta dinainte de Balcescu, nu de Bologna.

  4. oameni buni, lasati
    oameni buni, lasati bla-bla-ul cu bologna si alte astfel de scuze erudite. povestea cu plagiatul e veche si e simpla (in romania e vehiculata inca de pe la sfarsitul secolului XIX – de cand incepe mult visata integrare europeana):plagiatul consta in folosirea unor surse intelectuale fara citarea lor. punct.

  5. Si-atunci cum ati cataloga,
    Si-atunci cum ati cataloga, stimate anonim, folosirea copy-paste a unor surse intelectuale, chiar si in eventualitatea citarii lor? (incomplete sau gresite, in cazul de fata) Onestitatea intelectuala nu presupune si folosirea propriilor cuvinte ori marcarea locurilor in care se utilizeaza cuvintele altuia? Iar o lucrare de doctorat, menita sa-ti furnizeze cea mai inalta distinctie academica, n-ar trebui scrisa folosind, mai ales, propriul vocabular? Pe ce anume se bazeaza distinctia universitara daca nici macar capacitatea de a descrie o situatie sau idee prin propriile cuvinte nu este probata?

  6. Meri: Cu alte cuvinte, pot
    Meri: Cu alte cuvinte, pot copia lucrarile lui Tesla, de exemplu, le pot publica sub semnatura si numele meu si sa mi le insusesc, pentru ca nu sunt obligata sa mentionez nici originea, nici autorul! Sau lucrarile lui Einstein. Am inteles bine???? Ia mai gandeste-te 5 secunde si apoi da-mi un raspuns!

  7. Am citit toata tarasenia, si
    Am citit toata tarasenia, si pentru ca il stiu pe impricinat, l-am sunat sa ii spun ca pare facuta de oaie rau si sa il intreb cum de a lucrat in asa hal. Si atunci mi-a trimis toate datele, de aceea zic instantelor morale de aici: gata cu parerile burtologice pe baza unei povesti cusute cu ata fosforescenta. Lucratea si teza doctorala propun un model de audit al functiei publice prin adaptarea conceptelor vechi din Managementul resurselor umane din sector privat la paradigma sectorului public. In elaborarea unei lucrari se folosesc si referinte bibliografice pentru cadrul de referinta, iar partea despre care scriu vasnicii jurnalisti este tocmai cea de acoperire bibliografica a unor sisteme de organizare a functiei publice, ca exemplificari din spatiul european, facuta cu referinta catre respectiva analiza. Bucata cu pricina nu face parte din fundamentarea instrumentelor propuse de cercetare si nici din aparatul critic al demersului stiintific. Tema si mai ales modelele si diagramele propuse cu noutate absoluta nu se gasesc in alte lucrari similare, pentru ca a fost un subiect de abordare de nisa. Vad in articol ca autorii initiali spun clar ca este o diferenta intre plagiat, care nu este, si o redactarea neglijenta. Sau nici ei nu stiu ce este si ce nu este plagiat?! Intelectualii platiti, sau jurnalistii fara opera, care traiesc din asemenea “demersuri jurnalistice”, cred ca plagiatul este legat de redactarea notelor si nu de furtul ideilor fara sa se faca publica sursa lor, ceea ce este o aberatie. Atata vreme cat citezi, indici si prezinti sursa originala este clar pentru bunul simt ca nu ai luat munca nimanui ca sa o dai drept a ta, ceea ce zic si autorii initiali ca nu s-a intamplat. Astfel ca intrebari de genul unde este contributia proprie? pentru care iei titlul academc nu isi au sensul atata vreme cat faci preluarile in sectiunea de descriere a altor modele din literatura de specialitate, si nu faci preluarile in partea referitioare la contributia proprie in stiinta pentru care se acorda si titlul. Munca proprie o constituie teza de cercetare care se propune si noutatea istrumentelor create. Toata povestea si verdictele date de unii si altii put de la o posta a atac la persoana, mai ales si dupa rechizitoriul din epilog.

  8. Felicitari pentru articol!
    Felicitari pentru articol! Poate studiati si teza sau mai bine zis modalitatea in care a obtinut titlul de doctor actualul ministru al educatiei! Interesant de vazut si daca indeplinea conditiile pentru ocuparea unor posturi didactice, cum ar fi cea de lector universitar, inainte de a obtine titlul de doctor!!!

  9. Din pacate, viata academica
    Din pacate, viata academica romaneasca mai este viciata si de o alta modalitate de fraudare a necesitatii de a avea activitate stiintifica: articolele si cartile de tipul “cutare spune, cutare afirma etc.” Plagiatul odios este acoperit sub scuza ca sursele sunt indicate “onest”, chiar daca “autorului” nu-i apartin decat formulele “cutare spune, cutare afirma etc.”, tot restul fiind luat de multe ori cuvant cu cuvant din surse. Exista chiar un campion absolut in materie, unul George Lazaroiu, care se pare ca mai face si “pui”. O demonstratie care ar trebui luata in seama si adancita este cea facuta de Horia Patrascu. Vezi http://horiapatrascu.wordpress.com/

  10. Universitatea Babes Bolyai e
    Universitatea Babes Bolyai e plina de plagiatori mai ales la facultatea de stiinte politice. Emil Boc e unul la care ar trebui sa i se retraga titlul de doctor de ieri. Verificati isprava lui doctorala si o sa vedeti textele clasicilor in materie de separatie a puterilor in stat si bicameralism luate en gros.

    Plagiator notoriu FRUNZA SANDU un oportunist si un fripturist sadea. Dar si un mare plagiator in persoana. De fapt teza lui de doctorat Experienta religioasa in gandirea lui Dumitru Staniloae. despre care se face vorbire este un grosolan plagiat cap-coada. Tovarasu Frunza Sandu de la Universitatea Babes Bolyai a fost pe punctul de a renunta la filocalism si la studiile parintelui D. Staniloiaie in momentul cand dupa sustinere Bucurestiul a constat PLAGIATUL. Lucrarea i-a fost retrimisa cu obligatia de a rescrie si de a reformula continutul. Si asa talmes-balmes Frunza a mai incropit cateva bazaconii. Cu toate acestea , lucrarea nu-i trecea nici cum. Pana la urma gratie bunavointei si pilelor si la interventia unor profesori ca Tudor Catineanu si Aurel Codoban, comisia de acreditare a inchis ochii si la trecut pe impostor in randul doctorilor. Acest Frunza Sandu nu stie de nici unele nici filosofie si nici teologie.
    Un pic de matematica si cronologie: Sandu Frunza = [fals legionar (oficial pana la teza) + filosemit (dupa teza)] + [iubitor patimas de Marga (ab ovo – 2009) + iubitor declarat de Pop (din 2012 si pana la o oferta mai buna)] + [demn purtator de plase pentru profesori (din nastere si pana la moarte) + mare caracter independent (de cand si pana cand nu se stie) = autoritate morala si presedinte de comisie etica. Concluzie: rezultat cu adevarat SF. Propunere pentru imbunatatirea calitatii prestatiei comisiei: numirea de urgenta in pozitiile de consilieri ai presedintelui SF a doamnei Corina Dumitrescu, a domnului Istvan Szamoskozy si a unui membru PDL la alegere (pentru asigurarea echidistantei morale, etice si politice). Cine si cand ii scot pe sobolanii astia cu plagiate din universitati?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.