
Fluxul de ucraineni care au trecut granițele românești, căutând să se adăpostească din bătaia armelor, este mai mare de la o zi la alta. Punctul focal al acestor povești de pribegie a fost inițial localitatea suceveană Siret, în nordul țării. Dar din calea conflictului armat se fuge și în sudul Ucrainei – iar cine vine pe această rută ajunge să intre în România mai degrabă prin puncte de trecere a frontierei precum Galați sau Isaccea (județul Tulcea).
Cei care au ajuns în România prin aceste puncte au făcut-o cu mașina (vorbim mai ales de persoane care și-au permis financiar să plece), dar și terestru, purtând doar un rucsac în spate sau o sacoșă în mână (se vorbește în șoaptă despre șpăgile care se plătesc grănicerilor ucraineni).
Mulți dintre acești fugari au căutat în România cazări de-o noapte, pentru ca apoi să se îndrepte spre alte țări din Europa. Două treimi dintre ucrainenii intrați în țară în ultima săptămână au părăsit deja teritoriul național.
Istoriile refugiaților se amestecă însă, întrucât asaltul rusesc asupra Ucrainei nu a alungat doar cetățeni ucraineni, ci și zeci de mii de studenți străini care învățau în universitățile de acolo.
Iată mai multe secvențe din aceste zone de frontieră (pe care vom continua să le documentăm).
Clipurile au fost realizate în cadrul OBIECTIV, un parteneriat video fondat de Dela0.ro și Vagabond Film cu scopul de a produce documentare, miniserii și alte producții filmate.
I. Katerina și fiica ei Karolina au trecut granița dintre Ucraina și România pe jos. Au evitat astfel cozile lungi de mașini de la punctele de control vamal. Pe partea românească le așteptau rudele.
II. Max și mama lui au pornit la drum la opt seara și au ajuns în România după 19 ore. Au plecat în clipa în care au auzit primele împușcături. Am ales viața, spune femeia. Călătoria lor se va opri abia în Germania.
III. Putin joacă șah cu viețile noastre, ne-a spus tatăl a trei copii după ce a trecut de punctul de frontieră de la Galați. Nu are niciun plan pentru moment. Nu știe încotro o va lua. Ce știe însă sigur e că nu se va întoarce în Ucraina dacă va deveni colonia lui Putin.
IV. Războiul din Ucraina s-a răsfrânt și asupra studenților străini. I-am găsit pe 500 dintre ei într-o localitate de 5.000 de locuitori, într-o sală de sport. Cum au ajuns tocmai aici, la Milișăuți și ce se va întâmpla cu ei?
V. În timp ce coada de la Siret se întinde pe zeci de kilometri pe partea ucraineană, pe granița de nord a României cu Ucraina mai sunt patru puncte de frontieră aflate în conservare.
Toate cele patru au fost modernizate cu bani europeni după aderarea României la UE – însă ele nu au corespondent pe teritoriul Ucrainei. Practic, dacă aceste puncte ar fi funcționale măcar pe partea românească, fluxul de la Siret ar putea fi gestionat mai ușor.
Am vizitat unul dintre aceste puncte de frontieră, la Ulma, în județul Suceava.