Achiziția „de urgență” care nu s-a mai încheiat: dotările „absolut necesare” așteaptă încă „identificarea fondurilor necesare”

În februarie 2021, statul român constata că nu dispune decât de câteva perne pneumatice la nivelul întregului sistem de intervenție în situații de urgență. Inadmisibil!, conchidea ministrul de Interne Lucian Bode, promițând rezolvarea imediată a problemei. Cinci luni de zile mai târziu, în ciuda angajamentului guvernamental, situația este neschimbată. Achiziția „de urgență” așteaptă să se găsească fondurile necesare.

0

Pe 9 iulie un bărbat din orașul Bocșa, județul Caraș-Severin, a amenințat că se va arunca în gol de la etajul patru.

Salvatorii nu au avut pernă de salvare așa că au improvizat repede una dintr-o barcă pneumatică și saltele de la un centru de îngrijire a persoanelor vârstnice. O astfel de pernă nu există la nivelul județului, pompierii din Caraș cerând ajutor de la colegii din Timiș. 

Din fericire, bărbatul a fost convins să nu se arunce.

Dacă trecem prin știrile de săptămâna aceasta putem găsi multe imagini ale eșecului, neputinței și incompetenței, dar parcă niciuna nu este mai tristă decât aceasta: o improvizație din saltea gonflabilă și saltele de pat pentru a înlocui o pernă pneumatică de salvare. 

V-a scăpat probabil știrea pentru că ea nu a anunțat o tragedie. Bărbatul din Borșa nu a murit. 

În februarie 2021 însă, o femeie din Constanța s-a aruncat de la etajul șase al imobilului său, aflat în flăcări. Femeia a murit. Nici acolo nu a existat o pernă pneumatică care ar fi putut salva viața femeii. 

După tragedia din Constanța ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode a ieșit tare supărat să anunțe că la nivelul țării sunt doar patru astfel de perne, situație pe care a găsit-o inacceptabilă:

Din punctul meu de vedere, este inadmisibil ca inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă să nu fie dotate cu o astfel de pernă pneumatică. Astăzi i-am chemat pe cei de la DSU să-mi prezinte o evaluare ce ar însemna să achiziţionăm un astfel de echipament pentru fiecare inspectorat judeţean. Costurile sunt foarte mici, vorbim de aproximativ 40.000 de euro per bucată

, a afirmat Bode.

Pe 2 martie Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) anunța că în țară sunt opt perne pneumatice , nu patru, în Brăila, Dolj, Ialomița, Iași, Sibiu și Timiș. 

Imediat după tragedia de la Constanța, la nivelul MAI, s-a format o comisie care a realizat o „analiză operaţională, documentată şi pe experienţa internaţională, din care să reiasă necesitatea şi oportunitatea” dotării unităţilor operative subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă cu perne pneumatice de salvare.

Pe 29 martie comisia a concluzionat că e nevoie de 27 de perne pneumatice de salvare SP60, respectiv 226 de tip SP16, pentru a fi repartizate la nivelul inspectoratelor pentru situații de urgență din fiecare județ și Municipiul București.

În sistemul electronic de achiziții publice nu există nicio achiziție de perne pneumatice până în acest moment. 

Ce s-a întâmplat totuși cu promisiunea ministrului atât de indignat de lipsurile de la nivelul ISU?

Răspunsul e dat chiar de ministrul Bode la două interpelări parlamentare făcute de doi deputați în martie și aprilie chiar pe tema pernelor pneumatice. 

În martie deputata USR Monica Elena Berescu l-a întrebat pe ministrul Bode ce se întâmplă cu achiziția pernelor pneumatice având în vedere că ea nu se regăsea în finanțarea de 682 de milioane de euro primită de IGSU. 

Ministrul Bode îi răspundea pe 19 aprilie, la trei săptămâni după ce comisia MAI anunțase necesitatea cumpărării a peste 250 de perne de salvare. 

În februarie 2021 Lucian Bode găsea inadmisibilă lipsa pernelor pneumatice a căror achiziție, spunea chiar ministrul, presupunea costuri foarte mici. În aprilie ele nu mai erau atât de mici. 

Dotarea unităților operative subordonate IGSU cu perne pneumatice de salvare se face etapizat, după identificarea fondurilor necesare achiziționării echipamentelor, iar perioada de timp necesară înzestrării inspectoratelor pentru situații de urgență cu aceste mijloace de salvare va fi influențată de procedura de achiziție a acestora și de timpii de livrare asumați în contractele cadru/subsecvente

, este răspunsul transmis deputatei de MAI în aprilie. 

Tot în aprilie deputatul George Simion a întrebat care este situația dotărilor la nivelul ISU București. 

Răspunsul a venit la începutul lunii mai. Un scurt istoric al lipsurilor făcut de MAI arată că la nivelul Capitalei existau șase perne pneumatice achiziționate în 1983, care au fost retrase la casare în 2017. 

Problema pernelor pneumatice care lipseau din dotarea ISU București a ieșit la iveală tot în urma unei tragedii petrecute în 2015, când o femeie s-a aruncat după 30 de ore de pe bloc și a murit. ISU București ceruse atunci o pernă pneumatică de la colegii din Argeș. 

Șase ani mai târziu MAI îl anunță pe deputatul Simion că situația este neschimbată. 

În dotarea ISU – BIF nu există nicio pernă pneumatică de salvare, însă, având în vedere intenția de donație către Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI din partea Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (ROAID) a unei perne pneumatice de salvare și a accesoriilor aferente acesteia, ISU – BIF întreprinde demersurile necesare de preluare a echipamentelor menționate anterior

, se arată în răspunsul MAI. 

Cu alte cuvinte indignarea publică a ministrului Bode nu a fost altceva decât un exercițiu de imagine de care ne-am fi (re)amintit doar în cazul în care bărbatul de la Borșa s-ar fi aruncat de la etaj și ar fi murit, pentru că la nivelul județului Caraș-Severin nu există încă o pernă pneumatică. 

Între timp ISU Vaslui, la fel ca ISU București, s-a ales cu două perne pneumatice în urma unor donații făcute de primărille Hoceni și Vaslui în luna iunie. 

Vă amintiți probabil că, în această săptămână, premierul Florin Cîțu l-a remaniat pe ministrul Finanțelor Alexandru Nazare reproșându-i proiecte întârziate. Întârziată e și achiziția pernelor pneumatice. Suntem la aproape cinci luni de la tragedia din Constanța și nu doar că inspectoratele pentru situații de urgență nu au perne pneumatice, dar achiziția lor nici măcar nu a fost demarată. Această întârziere care ar putea cauza alte și alte morți nu este însă pentru premierul Cîțu motiv de demitere. Poate abia la următoarea tragedie. 

Iată și recomandările săptămânii. 

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

Un film
Supernova, cu o distribuție fenomenală. Dacă v-a cucerit Colin Firth în A Single Man nu trebuie să-l ratați în Supernova.

Europa de lângă noi
Se împlinesc 26 de ani de la masacrul din Srebrenica și 30 de ani de la destrămarea Iugoslaviei. Cum arată lucurile acum? Aflați din articolul Der Spiegel Nu vor înceta să ne urască.

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

Judecata de Acum #11
A sunat Nenea Iancu, era tare mulțumit de Ludovic Orban și Florin Cîțu, strașnice personaje ar fi făcut din ei!

Nenea ne-a lăsat scris doar (încă de la 1907):

“Partidele politice, în înțelesul european al cuvântului, adică întemeiate pe tradițiune, pe interese vechi sau noi de clasă și prin urmare pe programe de principii și idei, nu există în România.”

Referindu-se chiar la liberali, Nenea concluziona că formele politice ale românilor “nu sunt în realitate decât facțiuni, având fiecare nu partizani, ci clientelă.”

Ehei, iată că nici 115 ani mai târziu nu e învechit diagnosticul.

Vreți o demonstrație? Luați de vedeți ediția numărul 11 a Judecății, în care am discutat despre alegerile interne din PNL – dar și despre alte lucruri importante pentru țară.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.