Regim penal special pentru ofițerii serviciilor secrete. Civili obligați prin lege să sprijine, la cerere, agenții de informații în derularea operațiunilor de serviciu. Control civil diminuat asupra activităților serviciilor. Preluarea integrală de către SRI a operațiunilor de interceptare a comunicațiilor.
Toate aceste măsuri sunt prezente în așa-numitul pachet de legi ale siguranței naționale, pe care coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR îl dorește discutat și votat cât mai curând în Parlamentul României.
G4Media a publicat recent un evantai de articole despre conținutul modificărilor legislative prevăzute, stârnind – în mod legitim – un val de consternare și îngrijorare în societate. Lipsa notorie de transparență a statului român a atins o culme a opacității instituționale în procesul de formulare a acestor măsuri. Nimeni nu știe exact cine a alcătuit acest draft legislativ.
E probabil o premieră europeană absolută: un set de propuneri menite să ranforseze siguranța națională reușește să producă din start un sentiment de nesiguranță și insecuritate în societate. Nicio democrație nu se poate simți prea bine atunci când factori de decizie conspirați, necunoscuți, propun reorganizarea legislației de funcționare a serviciilor secrete plecând de la premisa că puterile ofițerești trebuie sporite exponențial, iar drepturile cetățenești și controlul civil al serviciilor – diminuate vizibil.
Când președintele comisiei de control asupra activității SRI declară că „a fost o comisie interministerială, care a lucrat la pachet cu reprezentanții Administrației Prezidențiale și cu juriștii din structurile de forță, sub umbrela ministerului Apărării Naționale”, simptomele de cancer democratic sunt evidente.
Cine anume de la Ministerul Apărării a considerat că-i o idee bună eventuala instituire a unui regim penal special pentru ofițerii serviciilor secrete? Cine anume de la Palatul Cotroceni a găsit potrivită situația în care unui civil i se poate impune, la cerere, sprijinirea operațiunilor de intelligence? Ce juriști din structurile de forță au formulat cu inima și mintea deschise ideea că România are nevoie de un control civil diminuat asupra activităților serviciilor secrete?
De când dezvăluirile G4Media și-au făcut loc în miezul dezbaterilor publice, nici măcar un serviciu de informații românesc nu a emis un comunicat, un punct de vedere, o explicație. Dacă un jurnalist încearcă să obțină o declarație de poziționare de la vreuna din aceste structuri, i se răspunde scurt: no comment. Am încercat și noi, la Judecata de Acum, și asta ni s-a transmis.
E adevărat că modificările legislative prevăzute sunt doar atât deocamdată: un draft de propuneri. Dar orice inițiativă legislativă este așa la început: creionarea unui cadru de gândire și acțiune, ilustrarea unor idei, exprimarea unor vederi.
Poate că pachetul legilor siguranței naționale va suferi modificări majore până la adoptarea propriu-zisă, dar nimeni nu ar trebui să uite că, la început, „o comisie interministerială, cu reprezentanții Administrației Prezidențiale și cu juriștii din structurile de forță, sub umbrela ministerului Apărării Naționale” chiar a considerat de bun augur să deseneze pentru noi toți, pe hârtie, o democrație cu epoleți.
De ce e societate românească, în general, inflamată atunci când sunt creionate, formulate, exprimate astfel de perspective? În general, pentru că opacitatea instituțională care înconjoară astfel de demersuri trezește în mod natural suspiciune. În particular, pentru că întreaga prezență publică a serviciilor secrete în ultimele decenii de viață politico-administrativă românească a fost tulbure, dacă nu cu totul sulfuroasă.
Au trecut cinci ani de la descăunarea discretă a numărului 2 din SRI, generalul Florian Coldea, șeful operativ în jurul căruia se construiseră numeroase legende și care a dispărut exact la fel cum apăruse: printr-o „combinație” fără mare legătură cu democrația.
N-ați uitat, nu? După dezvăluirile televizate ale fugarului Sebastian Ghiță (care betonaseră cu probe video suspiciunile despre o posibilă relație improprie între serviciile de informații și unii agenți de influență din politică), Coldea a fost investigat în mare taină de propriii subordonați. Care l-au achitat de orice acuzații, în baza unui raport secret pe care nu l-au văzut decât mai-marii din SRI. Întreg procesul a fost un simulacru, încheiat cu o comisie a cărei componență nu a fost cunoscută, desfășurat după norme și proceduri complet netransparente.
Găsit curat ca lacrima și propus spre reinstalare ca prim-adjunct SRI, Coldea a refuzat cu demnitate, cerând să fie eliberat din funcție și pus la dispoziția serviciului. Imediat s-a solicitat trecerea în rezervă a generalului SRI, președintele Iohannis a semnat repede decretul, iar Florian Coldea s-a trezit pensionar cu pensie specială.
Din toată povestea, publicului i-a rămas un comunicat laconic în arhiva SRI. Și atât. Nicio altă circumstanță (din multele circumstanțe de interes public din jurul speței) nu a mai fost elucidată. Nimeni nu știe nici astăzi ce căuta Florian Coldea acasă la – sau în vacanțe cu – fugarul Sebastian Ghiță.
Probabil că decidenții de la vârful statului român au considerat că nu-i treaba publicului să știe.
Au trecut șapte ani și de la momentul trimiterii în judecată a Elenei Udrea în dosarul Gala Bute. Printre altele, demonstrația faptelor extinse de corupție a fost făcută în respectivul dosar și prin intermediul unor stenograme ale unor discuții interceptate de SRI.
N-ați uitat nici în acest caz detaliul fundamental, nu? Interceptările fuseseră realizate în 2010-2011, așadar cu ani buni înainte de instrumentarea efectivă a dosarului penal.
Nimeni nu știe nici astăzi ce anume a împiedicat intervenția promptă a statului român în destructurarea mega-rețelei de corupție asamblate de Elena Udrea. Nimeni nu știe ce s-a întâmplat între 2011 și 2015 cu stenogramele, de ce au stat ele la sertar, de ce n-au servit imediat acțiunii penale împotriva unui grup care spolia bugetul de miliarde de euro al unui minister.
Probabil că decidenții de la vârful statului român au considerat și în acest caz că nu-i treaba publicului să afle.
Au trecut niște ani și de la anchetele realizate de Gazeta Sporturilor despre dezinfectanții diluați din spitale și afacerea Hexi Pharma. Poate nu vă mai amintiți: birourile Hexi erau găzduite într-un bloc al SRI, iar serviciul de informații știa de problema calității dezinfectanților.
Acestea sunt doar câteva exemple, care pot fi completate cu zeci de alte instanțe în care serviciile secrete par să-și fi depășit (sau ignorat) rolul formal. În aceste condiții, știind mai ales că organismele naționale de control parlamentar sunt notorii de ineficiente în supravegherea activităților SRI și SIE, orice încercare de extindere a puterii sau influenței serviciilor e o veste teribil de proastă pentru democrația românească.
Tocmai pentru că această democrație-cu-atele riscă să se prăbușească imediat, să naufragieze în mișcări subterane, în jocuri de culise și într-o și mai mare lipsă de transparență. Rațiunea de stat poate ajunge repede la noi să fie, sub controlul epoleților, doar o formă abjectă de gândire-locotenentă.
Iată și recomandările săptămânii.
Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu
După plecarea rușilor
AICI
Ce crime sunt dispuse să tolereze autoritățile în schimbul prosperității?
AICI
Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu
Judecata de Acum #20 (sezonul 2)
»» DEMOCRAȚIE CU EPOLEȚI. Pentru statul român nu e urgentă repararea legislației în domeniul infracțiunilor sexuale cu victime minore sau al recuperării prejudiciilor din dosarele de corupție. Pentru statul român e urgentă însă înnoirea legislației de organizare a serviciilor secrete, în condiții de opacitate totală. Sporirea puterilor ofițerești și slăbirea controlului civil asupra activităților serviciilor sunt simptome prevestitoare de cancer democratic.
»» MINISTERUL LĂUTARILOR. Sub luminata conducere a Gabrielei Firea, guvernarea promovează valorile familiei tradiționale oferind bani de nuntă și botez. Să fie primit!
»» AVEM REPER, CE FACEM CU EL? Cinci europarlamentari USR au părăsit partidul și au lansat o platformă online. Își doresc constituirea unui nou partid, capabil să reînvie nobilele idealuri salvatoare întinate de USR.
»» DUHUL RĂU. Dan Barna are competențe digitale, DIGI24 nu are competențe jurnalistice.
Emisiunea integrală .
Ne puteți asculta pe Spotify, Apple Podcasts și Google Podcasts.
