Nicoleta Bengalici vine dintr-o familie mare. Sunt șapte copii la părinți – patru băieți și trei fete. A crescut într-un mediu violent, cu un tată care nu aducea niciun ban în casă, agresiv atât cu mama, cât și cu copiii. Mama a reușit să-l părăsească doar plecând la muncă în străinătate. 

Nicoleta a avut parte de violență și în cele două relații în care a fost. A tăcut mult timp pentru că așa a văzut că fac toate femeile în jurul ei, în comunitatea ei, pentru că așa a crezut că trebuie, pentru că n-a știut că există altă cale.

Nicoleta a fost învățată în mediul ei social că femeia e chemată să tacă, să aibă grijă de bărbat, copii și casă. Și să primească în tăcere – a ei și a tuturor celorlalți – orice umilință, palmă sau pumn. 

Am întâlnit-o pe Nicoleta la început de august, în casa ei în care locuiește cu cei doi copii și sora mai mică. Abia se trezise în dimineața aceea și se pregătea să plece la muncă. De aproape jumătate de an lucrează la un depozit și e mulțumită de viața ei. E o schimbare remarcabilă care a pornit când Nicoleta a dat tăcerea la o parte și a început să vorbească.

Consideră că acesta a fost actul ei de curaj – și nu greșește. Nicoleta a învățat să fie curajoasă împreună cu alte femei din comunitate în cadrul unui grup de inițiativă constituit în satul Cucova din Valea Seacă. 

În comuna din județul Bacău, potrivit recensământului din 2011, 33% din populație e de etnie romă. Unul dintre cele mai sărace cartiere din localitate este Pălămida, locuit aproape în totalitate de persoane de etnie.

În urmă cu cinci ani acolo trăiau încă oameni care în evidențele statului român nu existau pentru că nu aveau acte. Mame care nu puteau naște la spital pentru că nu aveau buletin, copii care nu puteau fi înscriși la școală pentru că nu aveau certificat. 

Începând din 2015 în Valea Seacă există trei grupuri de inițiativă formate și coordonate de femei rome – unul în cătunul Pălămida, altul în satul Valea Seacă și încă unul în satul Cucova. Mai funcționează și două grupuri comunitare dedicate tinerilor. Sunt în jur de 40 de femei care vin la întâlnirile celor trei grupuri.

Grupurile primesc suport și susținere din partea a două organizații neguvernamentale, E-Romnja și Centrul Filia, care le-au fost alături de la început, sprijinindu-le să se constituie.

Δ Câteva principii de bază guvernează activitatea grupurilor de inițiativă din Valea Seacă.


În întâlnirile săptămânale femeile și-au descoperit treptat vocea, dreptul să vorbească, să spună ce simt și ce vor. Au învățat că nu trebuie să accepte abuzul casnic indiferent de forma pe care o ia – fizic sau psihic.

Au învățat că pot cere și obține protecția legală a statului dacă partenerii lor de viață le amenință integritatea. Au învățat ce este un test Papanicolau și au făcut pentru prima oară unul.

La întâlnirile săptămânale au aflat una de cealaltă, de problemele pe care le au și au prins curaj. Curajul de a vorbi despre viața lor și despre problemele lor. În Valea Seacă, precum în atâtea locuri din România, până acum câțiva ani tăcerea era asurzitoare și frângea destine.

Acum, pe străzile comunei Valea Seacă se strigă “Stop violența!”, și “Fără discriminare!” în marșuri organizate de Ziua Internațională a Romilor sau împotriva violenței domestice. 

Nicoleta Bengalici este una dintre femeile din Cucova care a aflat și înțeles că viața poate fi altfel decât a fost până acum. Nicoleta conduce astăzi grupul de inițiativă din Cucova. O face alături de sora ei Luminița Nistor – dar pe ea o veți cunoaște în episodul următor.

Aceasta nu e o mică victorie civică. E mult mai mult de-atât: în mediile atât de vulnerabile din Valea Seacă se conturează, pentru prima dată, mici comunități capabile să găzduiască voci și doleanțe, nu doar tăceri și îndurări.

Video-reportajul a fost finanțat de Fundația Open Society Institute în cadrul proiectului „Making women’s voices be heard! Community organizing and advocacy for women’s safety”.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.