Un Pulcinella modern, dar teribil de clasic in actiune, Liviu Mocanu conduce firma de salubritate la care consiliul local detine 7% si este, in acelasi timp, consilier judetean din partea PD-L si presedinte al Comisiei pentru servicii publice, comert si agricultura din Consiliul Judetean Buzau.Functie de la inaltimea careia nu numai ca vegheaza peste piata pe care opereaza afacerea la carma careia sta, ci si poate influenta voturile colegilor din CJ. Conform Agentiei Nationale de Integritate, conflictele de interese pentru consilierii locali si judeteni sunt prevazute in Legea administratiei publice locale din 2001, articolul 47 al acesteia statuand faptul ca „nu poate lua parte la deliberarea si la adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului”.
Liviu Mocanu a tras insa de toate sforile pe care le-a avut la dispozitie pentru a bloca aprobarea unui proiect de management al deseurilor la nivel judetean. In punctul in care Buzaul risca efectiv sa piarda cele 54 de milioane de euro nerambursabile pe care le-ar fi primit din Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu), consilierul PD-L a trebuit sa cedeze. Timpul „castigat” se poate dovedi insa decisiv. Mocanu si-a convins colegii de partid si de consiliu judetean sa respinga proiectul de sase ori, aparand, in acelasi timp, interesul de business al firmei pe care o conduce si care detine monopol asupra serviciului de salubrizare din municipiul Buzau. Monopol ce ar putea fi spart, in conditiile in care un sistem integrat de management al deseurilor vine la pachet cu obligatia de a organiza o licitatie publica pentru selectarea operatorului de salubritate.
Taiat si adoptat
Abia dupa interventia ministrului Mediului, sustin surse locale, master planul judetean pe deseuri a fost adoptat. Nu inainte insa de a fi ciuntit in cateva puncte cheie: constructia unui depozit ecologic si, posibil, o statie de sortare prevazute in proiectul initial au disparut. Liviu Mocanu a pledat, simplu, pentru inutilitatea aparitiei unei noi gropi ecologice, din moment ce depozitarea deseurilor se poate face la actuala groapa administrata de o firma care face parte din grupul RER.
Depozitul conform din comuna Galbinasi – operat de RER Servicii Ecologice – va putea primi gunoiul judetului pana in 2023, consilierul Liviu Mocanu asigurandu-se ca afacerea va fi lasata pe mana administratorului actual. Cu alte cuvinte, Mocanu a avut grija ca robinetul sa ramana deschis pentru cealalta firma a grupului, care taxeaza la groapa tona de deseuri cu 46 de lei, bani ce ajung tot in portofelul RER. Nonsalant, directorul general al operatorului de salubritate din Buzau recunoaste faptul ca a pledat in sedintele Consiliului Judetean pentru scoaterea din Master Plan atat a depozitului ecologic (posibil concurent celui deja existent la Galbinasi), cat si a unei statii de sortare. Astfel, master planul judetean, framantat de Mocanu precum un cozonac de Craciun, a primit unda verde doar pentru patru statii de transfer si sortare si pentru doua de compostare.
Raplatit cu o prelungire de 12 ani a contractului
Miscarile tectonice iscate la Buzau de interesele RER si complicitatea PDL mai au insa o miza. Contractul semnat de operatorul de salubritate cu municipalitatea expira in 2012. Directorul Mocanu, neobosit in a asigura fluxul financiar in buzunarele firmei, a cerut recent prelungirea intelegerii, motivand ca va cheltui 7 milioane de euro pe o statie de sortare. “Investitia necesita 12 ani pentru a fi amortizata”, a fost argumentul. Surse din consiliu ne-au declarat, la inceputul lunii octombrie, ca proiectul de hotarare exista deja si ar fi urmat sa fie aprobat pana la finalul lunii noiembrie. La momentul publicarii acestei anchete, arhiva hotararilor de consiliu local nu listeaza o astfel de decizie. Recent, insa, o echipa formata din consilieri locali si angajati ai RER a mers la Timisoara, intr-o vizita de lucru la statia de sortare facuta de o alta firma din grupul RER, Retim Timisoara. Firma care, pentru investitia sa, a fost recompensata de autoritatile de pe Bega cu o o prelungire a contractului pana in 2039.
Cititi si episoadele anterioare ale investigatiei:
- PREAMBUL: Cum petrec baietii destepti gunoaiele la groapa
- EPISODUL I: “Casablanca” romanesc: o afacere esuata la Galati
- EPISODUL II: “La un depozit ecologic, ciorile mor de foame”
Interesant e faptul ca modelul de investitii preferat de RER presupune co-finantarea proiectelor sale prin accesarea banilor de la Fondul de Mediu. Cea de-a doua celula de depozitare a deseurilor construita la Galbinasi a fost ridicata cu un ajutor nerambursabil de 40% venit din acest fond, sumele destinate constructiei efective intrand la final in buzunarele Conprif, executantul lucrarii. Societatea e controlata de omul de afaceri Constantin Ghiveci, bun prieten cu presedintele organizatiei PDL din Buzau, Cezar Preda. La fel, o investitie dedicata unei statii de sortare va solicita sprijin financiar, intr-o schema paradoxala in care operatorul de salubritate isi asuma putine responsabilitati, dar solicita beneficii integrale.
Colectarea selectiva blocata de tigani
Din taxa de salubritate pe care o colecteaza de la populatie (la finalul lunii septembrie, aceasta a fost majorata prin hotarare de consiliu local, invocandu-se pretul carburantului si inflatia), RER a cheltuit 30.000 de euro pe 30 de clopote de colectare selectiva, montate in colaborare cu Intersemat – o asociatie care preia raspunderea reciclarii deseurilor de ambalaje in numele producatorilor, condusa de Jeanina Preda, sotia lui Cezar Preda. Sticla, plasticul, metalul si hartia colectate de aici sunt teoretic valorificate de RER si raportate de Intersemat ca tinte indeplinite in numele producatorilor pe care ii reprezinta. „Astea sunt de poze daca vreti. Lumea nu arunca civilizat”, spune directorul RER, adaugand ca este imposibila colectarea selectiva din cauza tiganilor care fura din containere si le distrug.
Totusi, firma colecteaza, printr-un sistem de pubele separate instalate in zonele rezidentiale, in jur de 11 tone de hartie si carton pe luna si alte cateva tone de PET-uri. In rest, raportarile oficiale pe subiect se fac pe hartie, „din procenti”, dupa cum recunoaste stalcit Mocanu. Si tocmai din cauza lipsei unui sistem eficient de colectare selectiva, gunoiul ajunge tot la groapa, ceea ce face imposibila pentru municipalitate atingerea unei alte tinte: aceea de a reduce cu 15% volumul de deseuri municipale depozitate. Efectul este pecuniar, fiecare tona depusa peste tinta stabilita fiind taxata, prin lege, cu 100 de lei. Asa a ajuns primaria Buzau sa fie datoare cu vreo 2 miliarde de lei la Fondul de Mediu, informatie confirmata de directorul Garzii de Mediu Buzau, Carmen Ichim.
Aceste taxe impuse pe depasirile inregistrate de autoritatile locale (responsabile de respectarea tintelor, chiar daca au concesionat prin delegare serviciul de salubritate) sunt destinate investitiilor in mediu, RER fiind una dintre firmele care a accesat astfel de fonduri in trecut. Statia de sortare a grupului va fi cel mai probabil dezvoltata pe aceeasi matrita: banii platiti de toti buzoienii la bugetul local vor fi folositi pentru achitarea taxei la Fondul de Mediu, urmand sa se intoarca – ca investitie de data asta – in obiectivele private ale RER. Care se simte deja indreptatit sa solicite prelungirea contractului cu primaria, din necesitati ce tin de siguranta afacerii si de nevoia de amortizare.
In plus, Cezar Preda isi va putea completa CV-ul substantial postat pe site-ul Camerei Deputatilor. Mai exact, la capitolul „Proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare obtinute pe baza de contract/grant”, acolo unde deja si-a asumat, negru pe alb, constructia depozitului ecologic de la Galbinasi, a statiei de transfer de la Ramnicu-Sarat si „popularizarea activitatilor de colectare selectiva a deseurilor prin difuzarea unor carti de colorat in gradinitele si scolile generale din municipiul Buzau” pentru care au fost cheltuiti 45.000 de euro din Fondul de Mediu.
- Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Soros Romania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania.
