În doi-trei ani în România nu va mai exista nicio școală cu grup sanitar neconform.
Este promisiunea făcută de ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, cu nici două săptămâni înainte de începerea anului școlar 2022-2023. Toaletele insalubre din curțile unităților de învățământ sunt o realitate românească perenă. La fel și făgăduințele politicienilor: înaintea lui Cîmpeanu, alți și alți miniștri ai Educației au promis că vor folosi resursele bugetare pentru ca problema latrinelor școlare să devină de domeniul trecutului.
Deocamdată, haznaua școlară e de domeniul prezentului. De problema școlilor cu toalete în curte ne amintim la fiecare început de an școlar, când direcțiile de sănătate publică anunță câte școli au autorizație sanitară. Statisticile arată an de an cum educația din România este lipsită de un drept elementar: acela de a învăța în condiții sigure, lipsite de risc sanitar pentru beneficiarii învățământului.
Pe site-ul Ministerului Educației se află la loc de cinste o secțiune: România Educată – în fapt o asumare a priorităților în reforma sistemului național de educație, așa cum au fost stabilite prin proiectul prezidențial transformat în vitrina mandatelor lui Klaus Iohannis.
Să constatăm, așadar, reforma în România Educată: după ani și ani în care statul a promis că rezolvă problema latrinelor școlare, alți ani sunt necesari ca să dispară în sfârșit problema. 2022-2023 va la fi fel ca 2012-2013.
De toaletele neconforme ne aducem aminte când se mai petrece câte o tragedie, precum cea din 2019 când un copil a murit înecat în fecale după ce căzuse în fosa din curtea unei școli rurale din județul Iași. La fiecare tragedie autoritățile locale și centrale fac promisiuni peste care se pune praful.
În ianuarie 2018 aveam 2.418 unități școlare cu grupurile sanitare în exteriorul clădirilor. Sub hashtagul “Îndrăznește să crezi”, fostul ministru Liviu Pop promitea la începutul anului respectiv că prin programul de guvernare PSD – ALDE, în cel mult trei ani, autoritățile locale, județene și centrale urmau să rezolve problema.
În octombrie 2019, potrivit datelor strânse de Dela0.ro în 35 de județe mai erau înca 1971 unități cu toalete în curte. Peste 700 erau cuprinse în programe de finanțare bugetară care ar fi trebuit să rezolve situația. Doar 76 de școli finalizaseră lucrările.
În 2020 ministrul liberal Monica Anisie anunța că ar mai fi în jur de 850 de unități școlare cu toalete în curte.
În 2021, potrivit ministrului actual Sorin Cîmpeanu ar mai fi fost 500 de școli cu latrine exterioare.
Statisticile oficiale sunt de tratat cu prudență, ba chiar cu rezervă, pentru că nimeni nu știe exact în câte din școlile în care s-au aprobat sau demarat investiții s-au și finalizat efectiv lucrările.
Practic, la un calcul sumar, statul român are nevoie de aproximativ 15 ani pentru a se asigura că școlile românești au toalete la interior. Ce reformă de profunzime poate produce un sistem politico-administrativ incapabil să rezolve o nevoie de bază? Nici măcar lipsa fondurilor bugetare nu poate fi invocată pentru justificarea întârzierii soluționării problemei latrinelor școlare.
Pur și simplu, ansamblul de funcții și decizii publice e o butaforie, un decor doar aparent funcțional, capabil să deschidă anul școlar în sute de unități de învățământ care nu îndeplinesc condiții minime de igienă și siguranță. Chemați la școală, în România Educată, copiii învață din primii lor ani de viață cum arată și cum funcționează țara adulților care îi veghează.
Sunt țări din Uniunea Europeană care în 15 ani au dezvoltat rețele întregi de infrastructură, care în 15 ani au redus abandonul școlar cu zeci de procente, care în 15 ani au reîntemeiat sau consolidat sisteme publice esențiale.
România a bătut în tot acest timp pasul pe loc. Nu am rezolvat nici măcar problema celor două mii de toalete din curțile unităților școlare. Într-o asemenea (dez)organizare administrativă, granițele marchează doar un teritoriu feudal, stăpânit de găști politice în timp ce poporul e ocupat cu televizorul.
Dincolo de chestiunea siguranței, această situație sanitară din școli adâncește și mai mult decalajele din învățământ. Cele mai multe dintre unitățile cu toalete neconforme sunt în mediul rural și/sau în medii dezavantajate. Sunt școlile cărora le lipsesc nu doar toaletele decente, ci și cadrele didactice pregătite, bibliotecile, calculatoarele.
Toate aceste lipsuri produc, pe bandă rulantă, generații de învinși, de cetățeni dotați din start cu resemnare și lehamite. Și ei, la rândul lor, vor fi ocupați cu ecranele dispozitivelor electronice, spre satisfacția feudală a viitoarelor găști politice.
Pentru situația nerezolvată a toaletelor școlare, ministrul Sorin Cîmpeanu arată astăzi cu degetul spre autoritățile locale. La rândul lor autoritățile locale le bat obrazul celor de la centru. Și acest ping-pong e peren.
Iată doar un exemplu sugestiv de administrație publică românească:
O școală căreia i-au fost alocați bani pentru construirea unei toalete interioare a fost, ulterior finanțării, propusă pentru demolare. S-a întâmplat în comuna Bicaz Chei din județul Neamț, unde în 2019 a fost alocată suma de 135.000 de lei pentru modernizarea grupului sanitar școlar. Banii nu au mai fost folosiți și au ajuns înapoi la București.
Vor trece și cei doi-trei ani pe care ministrul Sorin Cîmpeanu îi promite astăzi pentru rezolvarea problemei latrinelor școlare. Ne vom trezi în august 2025 cu aceleași declarații guvernamentale despre școlile fără autorizație sanitară, cu toaleta în curte. România Educată va continua să mărșăluiască pe drumul reformelor. Un marș al condamnaților – dar cine să bage de seamă în țara celor ocupați cu televizorul?
Iată și recomandările săptămânii.
Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu
Cum un agent GRU și-a făcut loc în cercurile NATO din Italia
AICI.
Moartea bărbatului care i-a amenințat pe polițiști cu un cui
AICI.
Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu
Judecata de Acum #32 (sezonul 2)
În luna august Judecata de Acum a avut patru ediții speciale cu invitați unul și unul. Închidem această serie înregistrată cu Clarice Dinu, redactor-șef al platformei Hotnews.ro. Vreme de mai bine de un ceas am “judecat”, cu Clarice, la masa Judecății presa românească din ultimul an.
»» Cum s-a pus presa preș în fața puterii în ultimul an.
»» Presa de actualitate atunci & acum.
»» Cine mai vine din urmă.
»» Ce duhuri rele are Clarice Dinu.
Vedeți și judecați .
Ne puteți asculta pe Spotify, Apple Podcasts și Google Podcasts.
