Mircea Geoană ca fatalitate

Cum poate îmbrăca Mircea Geoană haina omului politic necompromis deși a fost dispus de-atâtea ori să facă compromisuri.

2

A trecut oare suficient timp – chiar și într-o societate uitucă, cu memoria volatilă a românilor – pentru ca omul politic Mircea Geoană să se prezinte în 2022 ca fiind prezidențiabilul de care avem nevoie în 2024?

Un răspuns definitiv nu se poate da încă – dar e cert că Geoană deja are PR-ul candidatului sortit să câștige fotoliul de la Cotroceni. Omul care în 2009 pierdea lamentabil cursa prezidențială e un semn de fatalitate, de nenoroc inevitabil într-o țară fără memorie politică, mereu chemată să aleagă răul cel mai mic. 

Sunt mulți anii – 13! – de când Mircea Geoană, președinte PSD la acea vreme, candida la alegerile prezidențiale. Adversar îi era Traian Băsescu, care spera la un al doilea mandat. În 2009 PSD era încă partidul lui Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc, Dan Nica, Ilie Sârbu, Marian Oprișan sau Miron Mitrea. Vecinătatea figurilor penale (la propriu) sau de joasă speță (la figurat) nu îl deranja defel pe Mircea Geoană, un ins cu ștaif aflat sub vremuri deloc distinse.

Pe omul politic Geoană îl susțineau, în 2009, toate televiziunile de știri, ale căror patroni își propuseseră să-l dea jos pe Traian Băsescu, președintele în funcție și întemeietorul discursului anti-moguli. Și totuși, sprijinul mediatic nu i-a folosit la nimic candidatului PSD. Președinte de-o noapte, Geoană a țopăit fără sfială văzând cifrele sondajelor exit-poll (care îl dădeau câștigător la închiderea urnelor), apoi s-a trezit a doua zi fără nimic. Vecinătatea ridicolului nu l-a deranjat defel pe Mircea Geoană, un ins serios împovărat de propriile caraghioslâcuri. 

Rămâne în istoria dezbaterilor electorale confruntarea televizată dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană din decembrie 2009. Întrebat de Băsescu ce căutase noaptea acasă la patronul de televiziune Sorin Ovidiu Vîntu, prezidențiabilul PSD a răspuns: 

M-a sunat după ce într-un interviu, într-o gazetă de sport, am spus că e malefic și ușor turbulent. Și am avut o discuție despre ceea ce reprezintă o relație corectă între doi oameni. 

De ce era subiect de controversă vizita politicianului Mircea Geoană la afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu? Pentru că în aceeași zi fusese arestat Nicolae Popa.

Popa era omul lui Vîntu, fost director al grupului Gelsor, un fond de investiții deținut de Sorin Ovidiu Vîntu. În 2006, Popa fusese condamnat la închisoare pentru fraudă. La momentul condamnării Popa nu mai era în țară. Pe numele lui a fost emis un mandat internațional de arestare. Pe 2 decembrie 2009 era arestat în Jakarta. În aceeași zi Geoană, candidat la prezidențiale, mergea acasă la maleficul Vîntu, pentru o întâlnire de taină. Exact atunci trebuia reglată o relație corectă – nu altcândva, nu altfel. Vecinătatea suspiciunii nu l-a deranjat defel pe Geoană, un ins cinstit tras în jos de necinstitul context al propriilor decizii, acțiuni și explicații.

După alegerile din 2009, pentru Mircea Geoană au continuat controversele publice și momentele penibile. 

Dat afară din PSD în 2011, prezidențiabilul a lansat platforma România Noastră. A revenit apoi în 2012 în PSD, partid din care a fost exclus din nou în 2014. În 2015 a considerat oportun să-și facă partid – cu Marian Vanghelie. Partidul s-a intitulat Social Românesc. În iulie 2015 Vanghelie fusese deja trimis în judecată pentru luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani. În 2017 soluția politică propusă de tandemul Geoană-Vanghelie s-a autodesființat. 

De un ridicol aparte în istoria politică a lui Mircea Geoană a fost situația locativă a acestuia. În 2004 Mircea Geoană primea locuință de la RAAPPS (regia care administrează reședințele oficiale și imobilele de stat) pentru o perioadă determinată, adică până își va fi rezolvat problema. Geoană declara că nu are locuință în București. În 2006 Mircea Geoană continua să ocupe acea locuință. Redăm dialogul purtat de România Liberă cu Mircea Geoană în 2006. 

– Domnule președinte, este adevărat că locuiți într-o vilă de protocol a RA APPS?

– Da, păi n-am unde sa stau! Unde să stau?

– Păi nu mai sunteți ministru, nu mai sunteți demnitar, sunteți simplu senator, nu aveți dreptul la locuință de serviciu.

– Păi și eu unde sa stau? Nu am casă, nu am bani să-mi fac casă în București, unde sa stau cu familia, în stradă?!

– Domnule Geoană, potrivit legii nu aveți dreptul să ocupați această locuință de la RA APPS. Pe ce criterii vi s-a acordat, că nu înțelegem?

– Pai n-am casa în București. 

– Dar nu aveți nici o funcție care să justifice asta.

– Dar de ce nu? Eu sunt președintele unui partid!

– Președintele unui partid de opoziție, nu mai sunteți la guvernare.

– Sunt președintele celui mai mare partid din România! Și plătesc chirie.

– Cât plătiți?

– Nu știu, 400-500 de euro, habar n-am.

Chiriile plătite pentru locuințele de la RAAPPS erau cu mult sub prețul pieței. Potrivit declarației de avere de la acea vreme Geoană avea 200.000 de dolari în conturi. În 2008 Mircea Geoană era în aceeași locuință, dar anunța că își construiește casă. În 2009, din aceeași locuință RAAPPS, anunța că e în proces de cumpărare a unui imobil. Abia în 2015 părăsea Geoană casa.

În 2019 Mircea Geoană a fost numit adjunct al secretarului general NATO. 

În august 2021 Mircea Geoană a fost surprins de presa tabloidă urcându-se la volan după ce consumase băuturi alcoolice. Întregul scandal a fost mușamalizat rapid, fără ca politicianul să sufere vreo consecință.

De la începutul anului 2022 Mircea Geoană e tot mai prezent în emisiuni TV, la evenimente, dar și pe rețelele de socializare. I-a dat o mână serioasă de ajutor și războiul din Ucraina, care le-a amintit televiziunilor din România că Mircea Geoană ocupă o poziție la NATO. 

Pe rețelele de socializare Mircea Geoană e deja în campanie. Postări numeroase, clipuri video explicative, presărate cu detalii personale. Fostul prezidențiabil se pregătește să revină în prim-planul politicii interne.

A trecut suficient timp pentru ca Mircea Geoană să devină din nou o variantă cu ștaif, serioasă, cinstită? E doar istorie politicianul Geoană care a defilat cu Marian Vanghelie? E de înțeles, ba chiar de trecut cu vederea, demnitarul care se dădea sărac și cinstit pentru a ocupa ilegal o locuință RAAPPS? Este necompromis omul politic dispus de-atâtea ori să facă compromisuri?

Poate că aceste lucruri pot fi uitate, ignorate, trecute cu vederea. Dar uitarea e izbăvitoare doar pentru cei uitați. Pentru cei care uită ea rămâne doar o fatalitate.

Iată și recomandările săptămânii.

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

Pentru că a fost Marșul Bucharest Pride las aici câteva materiale care sper să ne facă să înțelegem că discriminarea nu e niciodată soluția, că e de luptat împotriva ei și de susținut pe cei care nu au aceleași drepturi precum noi, cei care suntem considerați “normali”.

Despre a fi părinte, despre iubire, empatie
AICI.

Când nu poți să iubești în țara ta
AICI.

Monolog despre acceptare
AICI.

Țăran român, ortodox și gay
AICI.

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

Judecata de Acum #25 (sezonul 2)
»» DORMI LINIȘTIT, PREȘEDINTELE VEGHEAZĂ PENTRU TINE! Nu te duci cu sacul la pomul lăudat, nici cu întrebări la omul informat – mai ales dacă pe om îl cheamă Klaus Iohannis. Ieșit în conferință de presă, președintele României a fost întâmpinat de jurnaliști determinați să obțină răspunsuri la chestiuni arzătoare din spațiul public.

Dar locatarul de la Palatul Cotroceni a fost și mai determinat să fenteze explicațiile concrete. De câteva ori în cursul conferinței a pus punct discuțiilor care îl stânjeneau cu replica “v-am răspuns exhaustiv” – deși tocmai asta nu făcuse. În fapt, Klaus Iohannis a arătat din nou ce apetit scăzut are pentru normele și uzanțele democratice.

»» ȘTIUTOR, DAR NU PREA. Președintele Iohannis vrea să acceptăm din start: nu-i scapă nimic, e cel mai informat om din România. Însă, când e confruntat cu plagiatul premierului Nicolae Ciucă, pe care el însuși l-a plantat la vârful puterii executive, președintele devine brusc ingenuu.

»» AIURITOR. Cum și-a motivat decizia judecătorul care a anulat sesizările de plagiat care vizau doctoratul lui Nicolae Ciucă? Articolul Emiliei Șercan, care a documentat în lucrarea premierului zeci de pagini suspecte de fraudă academică, n-ar fi suficient pentru a justifica demararea unor verificări formale. De ce? Pentru că, susține judecătorul, articolul de presă e “o simplă apreciere generală, în abstract, parţială, ieşită din context, trunchiată, pe baza unor texte alese de jurnalist”. Judecătorul consideră că articolul e o “opinie”.

»» LA GUNOI. În țara în care șeful statului declară nonșalant că vaccinul împotriva coronavirusului “nu are efectul pe care l-am sperat”, trei milioane de doze au expirat în depozite și urmează să fie distruse. Eșecul total al campaniei de imunizare anti-COVID va avea consecințe sociale pe termen lung.

»» DUHUL RĂU. Domnul Bănescu de la Patriarhie și-a înfipt penița în satanele de la Să fie lumină.

Emisiunea integrală poate fi văzută .

Ne puteți asculta pe Spotify, Apple Podcasts și Google Podcasts.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.