La finalul anului trecut, în jur de 40 de grupuri civice și organizații grassroots erau active în București și în zonele limitrofe, potrivit Centrului de Resurse pentru Participare Publică (CeRe).
Fiecare dintre aceste grupuri are obiective clare ce vizează creșterea calității vieții în oraș: protejarea spațiilor verzi, reabilitarea urbană, schimbarea anumitor decizii locale, prelungirea unor linii de transport în comun, oprirea unor construcții inițiate de municipalitate, aer mai curat etc.
În ultimii nouă ani – primele grupuri de inițiativă civică au fost cele din zonele Lacul Tei și Favorit, înființate în 2010 printr-un program CeRe – sute de bucureșteni s-au raliat ideii de comunitate și au descoperit că împreună, angajați civic, pot schimba lucrurile mici și enervante care le generează stres.
Lupta pentru aer curat în oraș
Acum doi ani, câțiva părinți se împrieteneau la locul de joacă din Parcul Kiseleff din București și descopereau că au aceleași nemulțumiri: lipsa îngrijirii spațiilor verzi, proasta gestiune a spațiilor comerciale, poluarea fonică generată de concertele organizate de primăria de sector.
Din expunerea repetată a acestor probleme s-a catalizat ideea de a schimba ceva. Așa au pornit Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff.
Și-au setat obiective clare: înființarea unui centru comunitar unde să se întâlnească și să își cunoască vecinii, îngrijirea spațiilor verzi dintre blocuri, ajutorarea vecinilor vulnerabili, lupta pentru aer curat în oraș și conservarea ariei protejate Kiseleff.
Cea mai recentă acțiune a grupului a fost organizarea unui protest – pe 12 decembrie 2018 – în fața Primăriei Capitalei, urmat de trimiterea unei scrisori către primarul Gabriela Firea.
În misivă, semnată alături de alte 23 de grupuri civice și organizaţii, cereau luarea de măsuri concrete pentru un aer respirabil în oraș: trotuare accesibile pietonilor, trasee sigure pentru biciclete, trasee dedicate transportului public și finalizarea Centurii Bucureștiului.
Bucureștiul se află în procedură de infringement lansată de Comisia Europeană, din cauza nerespectării condițiilor de calitate a aerului impuse prin legislația europeană.
De la integrarea în UE, în Capitală s-au înregistrat constant depășiri ale valorilor concentrațiilor medii zilnice și anuale pentru pulberi în suspensie PM10.
Anual, 23.000 de români mor din cauza bolilor provocate de poluare. Poluarea aerului omoară de zece ori mai mulţi oameni decât accidentele rutiere, e concluzia celui mai recent raport pe tema poluării al Observatorului Român de Sănătate.
În plus, Bucureștiul este cea mai aglomerată capitală europeană și pe locul 5 în rândul capitalelor cu cel mai aglomerat trafic din lume, potrivit raportului citat.
Legislația românească privind calitatea aerului nu respectă cerințele europene, iar monitorizarea este incompletă.
Multiple substanțe poluante înregistrează valori peste limitele stabilite sau cele recomandate de către Organizația Mondială a Sănătății.
Recent a apărut o aplicație – Airly – care listează măsurători ale nivelului de pulberi în suspensie din diverse zone ale orașului.
Calitatea aerului pe care îl respirăm este tot mai scăzută.
Copiii sunt cei mai afectați, pentru că inhalează mai mult aer raportat la greutatea corporală, iar frecvența respiratorie este mai mare în cazul lor.
„În zona noastră nu este niciodată un moment potrivit să ieşi cu copilul în parc şi atunci trebuie să facem ceva, să ne facem auziţi. Indicatorii cei mai înalţi sunt PM 2,5 şi PM 10 care depăşesc tot timpul limita legală”, declara Claudia Florescu, membră a Grupului Kiseleff, în ziua protestului civic organizat la Primăria Capitalei.
Cum e o plimbare prin București?
O cursă obositoare de obstacole
“Dacă adăugăm un cărucior ecuației, frustrarea crește exponențial. O persoană cu dizabilități este captivă la domiciliu.
Borduri înalte, mașini parcate în buza instituției, mașini de curierat staționate cu luminile de avarie, mobilier urban așezat în cele mai neinspirate locuri, bolarzi de toate formele, gropi pe trotuare, deșeuri abandonate, toate acestea participă la crearea unui peisaj dezolant și la accentuarea stresului nostru de zi cu zi.
Ca să ieși din casă ca pieton trebuie să accesezi o stare de concentrare asemănătoare celei necesare spargerii de cărămizi cu mâna goală.”
Claudia Florescu, membră a Grupului Kiseleff
Revoltătoare
“Corupția și incompetența se întrepătrund, iar asta se reflectă în modul aberant în care sunt cheltuiți banii.
Avem străzi asfaltate anual, deși nu au nicio crăpătură, în timp ce pe altele se află cratere, eternele panseluțe plantate aiurea, în timp ce majoritatea spațiilor verzi sunt neîntreținute, neprotejate, transformate în parcări improvizate sau scurtături de drum.
Ultima rețetă de tocat sau de palmat banii publici sunt evenimentele de tot felul, în timp ce trupele de teatru independent își țin spectacolele prin cârciumi.”
Răzvan Martin, locuitor al cartierului Bucureștii Noi și membru al grupului de inițiativă cu același nume
Haos estetic
“Peisajul urban este total nestudiat și nereglementat. Trăim în haosul ăsta estetic și asta vine nu numai din lipsa de gestiune, ci și din cultura noastră.
Antropizarea în oraș e atât de puternică încât am ajuns să avem un altfel de ecosistem, care funcționează altfel, are alte dezechilibre. Oamenii, însă, sunt așa de prinși încât le e foarte greu să încadreze o problemă specifică a lor într-un context mult mai larg și să își dea seama că nu sunt singuri.
Să-și dea seama că, dacă s-ar aduna o masă critică și ar adresa problema respectivă către un organism, ar putea să facă ceva.”
Matei David, membru al Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu
Armele cetățenilor
Cel mai adesea, atitudinea administrației publice la semnalarea diverselor probleme de către grupurile civice stă sub semnul pasării responsabilității către alte instituții și lipsei de transparență.
Municipalitatea este mai degrabă reactivă, spune Claudia Florescu, stinge mici incendii semnalate de cetățeni și emite victorioasă un răspuns în termenul legal de 30 de zile.
Însă, problemele semnalate de cetățeni sunt doar simptome ale unei afecțiuni cronice: lipsa de viziune pe termen mediu a administrației publice locale.
Dacă pornim de la premisa că Bucureștiul este un pacient suferind cronic, atunci grupurile de inițiativă civică sunt anticorpii necesari unei îmbunătățiri a sistemului imunitar, crede Matei David.
Pe fondul ăsta, apariția și activitatea din ce în ce mai intensă a noilor cetățeni pare să provoace confuzie în rândurile legiuitorilor orașului, cărora le e greu să se adapteze, să devină mai disponibili și mai deschiși la dialog.
“Îi observ cum trec de la condescendență ermetică la bunăvoință și mă întreb cât va mai dura până când se vor obișnui cu ideea că noi suntem utilizatorii serviciilor publice și vom avea un dialog natural, constructiv”, se miră Claudia Florescu.
Trebuie ruptă bariera asta a neîncrederii reciproce care cangrenează și sufocă societatea, susține Răzvan Martin, subliniind că administrația încă nu conștientizează cât de mult are de câștigat dintr-un dialog onest cu cetățenii.
Grupurile civice pot genera schimbare, continuă Florescu, dacă au un număr cât mai mare de susținători și participanți activi. Așadar, legitimitatea este cea mai puternică armă.
Claudia Florescu explică. Primăria sectorului 1 a fost câștigată, în 2016, la o diferență de 700 de voturi. Asta dă încredere chiar și unei comunități mici că poate înclina balanța într-o parte sau alta, că poate taxa un primar care a făcut promisiuni fără acoperire, neacordându-i încrederea pentru un al doilea mandat.
Principalele “arme” pe care un cetățean le are, potrivit Claudiei Florescu și lui Matei David:
⊗ Asocierea cu un grup de inițiativă civică sau dezvoltarea unuia
⊗ Dezvoltarea de relații cu vecinii și identificarea problemelor comune
⊗ Participarea la ședințele Consiliului Local sau General
⊗ Trimiterea de sesizări: cei de la Grow Up Romania (un grup de inițiativă civică pornit de mame) oferă modele pe site-ul lor.
⊗ Solicitări de informații
⊗ Petiții documentate temeinic
Senzația individuală pe care o avem acum este că ne batem cu morile de vânt, spune Matei David. Într-un grup civic se amplifică senzația asta, pentru că se canalizează frustrările (mai ales că marea majoritate a grupurilor apar ca un răspuns visceral la o problemă foarte crudă).
Cișmigiul optimist
Aproape mort din punct de vedere biologic (după spusele specialiștilor cu care lucrează Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu), parcul Cișmigiu e aglomerat și popular și se confruntă cu diverse probleme. Niciuna, însă, suficient de mare cât să poată fi percepută direct de către oameni.
Pornind de la premisa asta și de la ipoteza că e din ce în ce mai greu să mobilizezi cetățenii și să aduni o masă critică, câțiva locuitori din zona Brezoianu au decis, în 2016, să își facă viața mai frumoasă, răspândind know-how și optimism în parc.
Printre ei, arhitectul Matei David, care mizează pe nevoia oamenilor de a socializa și de a se simți bine împreună rezolvând mici probleme comunitare.
Alături de câțiva locatari din blocul Liric din zonă au decis să repare și să picteze un zid între blocuri, pretext să își cunoască vecinii și să îi ajute să descopere istoria clădirii care a găzduit sediul primei opere române, bombardate în Primul Război Mondial.
“Istoria aceasta, care este mult mai picantă și valoroasă, este, de fapt, o ancoră identitară pentru oameni, care îi aduce împreună și dă un alt sens vieții comunitare”, spune Matei David.
Ulterior au organizat diverse evenimente în cartier prin care să rezolve unele probleme, să implice vecinii și să recreeze senzația de agoră, de discuții pe larg.
Apoi au reușit să ia un grant de la o companie, pe trei ani, și să dezvolte “Grădina cu Oameni”, un proiect de coagulare a comunității în jurul spațiilor verzi din spatele blocurilor.
Revitalizarea acestor spații a devenit elementul-pivot, lucrându-se cu specialiști (peisagist și inginer silvic) capabili să îi ajute pe activiști să planteze arborii potriviți mediului.
Iar în toamna anului 2018 cei din Grupul Cișmigiu au reușit să convingă autoritățile locale – trimițând sesizări foarte bine documentate – să nu mai facă curat în parc cu suflanta, un utilaj poluant, care funcționează pe benzină, interzis prin legislația europeană.
Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu mai are proiecte prin care face lobby către instituțiile care organizează concerte în parc și încalcă nivelul de zgomot admis prin lege (pregătesc și o hartă sonoră a parcului).
De asemenea, membrii grupului încearcă să rezolve și problema animalelor fără stăpân din Cișmigiu (în majoritate pisici, care suferă de diverse boli).
Promovează, de asemenea, biodiversitatea locului cu ajutorul voluntarilor Societății Ornitologice din România și dezvoltă și o formă de apicultură urbană, cu doi stupi pe acoperișul unei clădiri, o metodă de a atrage atenția asupra nevoii de îngrijire a ecosistemului orașului.
“Așa construim o coloană vertebrală societății. Noi suntem acum în punctul în care am moștenit un fel de țară, un fel de oraș, un fel de cartier pe care trebuie să le abordăm pas cu pas pentru o societate de mâine. Iar dacă nu facem ceva, copiii noștri o să fie și mai frustrați decât noi”, spune Matei David.
În București, ori nu facem nimic, ori facem totul atât de opulent că nu ne permitem să întreținem. Mentenanța e ceva de care nu s-a auzit la noi.
Matei David, Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu
Bucureștiul este un oraș pestriț, eclectic, romantic, aglomerat, impulsiv, prăfuit, cu oameni plini de speranță.
Claudia Florescu, Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff
Bucureștiul e viu, dinamic, creativ, te surprinde mereu cu ceva nou, apar locuri mișto, inițiative interesante, e o avalanșă de evenimente cu care nu poți tine pasul. Dar toate astea se datorează locuitorilor, nu autorităților. Administrația nu contribuie cu nimic, ba mai pune și piedici.
Răzvan Martin, Grupul de Inițiativă Civică Bucureștii Noi
BUCUREȘTIUL, UN ORAȘ AL INCOERENȚEI Raportul pentru București al Ordinului Arhitecților din România, publicat anul trecut, trece în revistă câteva dintre problemele grave ale orașului. Bucureștiul are suprafața urbană cea mai redusă și populația cea mai numeroasă dintre orașele analizate (București, Praga, Varșovia, Budapesta, Bratislava), având cea mai mare densitate de locuire – București 7.750 loc/km² față de Praga 2.554 loc/ km². Asta se resimte în confortul urban redus, bucureștenii având o medie de 129 m²/loc, în timp ce praghezii au la dispoziție 391 m²/loc. Prea puține spații verzi Prea multe clădiri degradate Trafic insuportabil Lipsa trotuarelor Spații verzi prost gestionate Arbori înlocuiți haotic
Bucureștiul are doar 23 de metri pătrați de spații verzi/locuitor în timp ce Praga are 270 de metri pătrați spații verzi/locuitor.
În 2015, Primăria București anunța inventarierea a 2.208 de clădiri degradate din centrul Capitalei, ranforsând legea care prevede că dacă proprietarii nu realizează reparațiile capitale, este datoria primăriei să o facă. Pentru aplicarea legii, însă, Primăria Generală e obligată să își realizeze un regulament propriu, care nu exista în 2018. Primăria avea obligația să elaboreze și să aprobe acest regulament încă din 2011, având ca termen de realizare a lucrărilor anul 2013.
În 2017, Bucureștiul a urcat în topul celor 5 orașe cele mai congestionate din lume, fiind pe primul loc în Europa la congestie urbană, cu un indice de 50%, depășind cu 7% anul 2015. Acest indicator arată că numărul de mașini din București a crescut, iar nevoia de deplasare a locuitorilor a ajuns să congestioneze orașul la un nivel agravant.
Inexistența unei politici de gestiune a parcărilor de suprafață, accentuată și de parcările subterane neutilizate, a făcut ca străzile și trotuarele Bucureștiului să fie pline de mașini. Trotuarul a ajuns un loc periculos, în care trecătorul este amenințat permanent de autovehicule, gropi, borduri, cornișe, tencuieli și țurțuri, impracticabil pentru bătrâni sau cărucioare.
Intervențiile pe spațiile verzi sunt executate necorespunzător, anulând ani de dezvoltare a arborilor, ceea ce generează lipsa umbrei și degradarea peisajului urban.
Nu este stabilită nicio metodologie de înlocuire a arborilor urbani bătrâni. În lipsa ei, bulevardele și străzile sunt expuse căldurii, poluării exagerate și degradării vizuale. În București există tendința plantării unor arbori de dimensiuni mici sau a poziționării de arbuști în ghivece pe alveolele de pământ, fără a ține cont de mediu, scară arhitecturală, efecte estetice.
