Primarul care nu a înțeles nimic

Primarul sectorului 5 Daniel Florea vrea să scape de indezirabilii care ajută cele mai vulnerabile persoane din cartierul Ferentari. Doar că indezirabilii - oameni și organizații care nu sunt pe placul și în grațiile edilului - se încăpățânează să rămână.

0

Organizațiile neguvernamentale nu ar trebui să înlocuiască statul. Absența celui din urmă nu poate fi tratată pur și simplu cu activitățile celor dintâi.

Într-un cadrul ideal, ONG-urile ar veni să completeze ceea ce autoritățile fac mai puțin bine – din neștiință sau din lipsă de resurse sau perspectivă.

În România, însă, absența statului e atât de accentuată încât inițiativele neguvernamentale ajung să ia, la o scară mică, chiar locul statului. Nu de puține ori, acesta poate ajunge nu doar să facă mai puțin bine, din neștiință sau lipsă de resurse – ci de-a dreptul rău, din ambiție politică prost orientată.

Când ați intrat ultima oară în ghetourile din Ferentari? Nu e departe de centrul Capitalei, în doar cinci kilometri puteți vedea cu ochiul liber dezastrul ce rămâne în urma unui stat care, din rea-credință, renunță la cetățenii săi. Și nu de ieri, de azi – ci de peste 20 de ani.

Vreți să vedeți cu ochiul liber fără măcar a vă mișca din fața calculatorului? Rezervați-vă două ore și urmăriți seria video produsă de reporterii Dela0.ro în Ferentari – episodul 1, episodul 2, episodul 3, episodul 4, episodul 5 și, mai ales, video-documentarul O lună din viața lor

Actualului primar al sectorului 5 Daniel Florea nu îi place totuși ca lumea să audă poveștile ghetourilor din Ferentari. Primarului îi place să se audă doar despre el și inițiativele lui de reîmprospătare a sectorului – precum Nunta de Aur sau Zilele Recoltei.

Edilului PSD nu-i place când oamenii vorbesc despre problemele din Ferentari – sărăcie de lumea a treia, persoane dependente de droguri injectabile, locuințe insalubre, gunoaie domnind printre blocurile pitice. Și nu-i place nici pe cei care vor să vadă și să schimbe lucrurile în Ferentari. Așa că a ales să scape de astfel de oameni

Mai întâi l-a dat afară din Școala 136 pe Valeriu Nicolae, activist social, fost secretar de stat în Guvernul Cioloș, care weekend de weekend, timp de ani de zile, a folosit o sală de clasă pentru a face teme cu puștii din ghetouri. El și mulți voluntari. Același spațiu era folosit în timpul săptămânii de Policy Center for Roma and Minorities (PCRM), o organizație nonguvernamentală, pentru un proiect tip after-school, Clubul de Educație Alternativă. 

Luna aceasta primarul Florea i-a dat și pe ultimii afară din spațiul de la Școala 136, după ce de Nicolae scăpase la finalul verii.

PCRM a anunțat deja că va închiria un spațiu aproape de Școala 136, pe care încearcă să-l pună la punct cât copiii sunt în vacanță. Organizația speră să strângă donații care să asigure funcționarea noului centru pentru un an. 

Valeriu Nicolae a identificat la rândul său un loc pentru continuarea activităților sale de voluntariat de la finalurile de săptămână  – o casă de 174 de metri pătrați, cu grădină, pe care a alintat-o deja Casa Bună. Are nevoie de donații și ajutor pentru ca puștii din ghetouri să nu ducă lipsă de nimic.

Între timp spațiul vechi folosit de PCRM și de voluntari la Școala 136, perfect funcțional până pe 7 octombrie, e în renovare. Va fi pus la dispoziția unui Grup de Acțiune Locală înființat de primăria lui Daniel Florea – pentru că, s-a justificat, acest GAL are nevoie de spațiu spre a se dezvolta armonios instituțional.

Sunt multe lucrurile care îi scapă lui Daniel Florea. Realitatea din Ferentari se află printre ele. Dar mai e ceva: ce refuză să vadă primarul este că în jurul oamenilor care au încercat de-a lungul ultimului deceniu să facă ceva pentru locuitorii cartierului s-au format comunități cărora le pasă.

Planul de evacuare al edilului a reușit pe termen scurt – la Școala 136 a rămas o sală de clasă goală.

Dar mâine e o nouă zi. Încă una în care oamenii se pot sprijini unii pe alții.

Iată și recomandările săptămânii. 

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

A avut loc The Power of Storytelling, conferința organizată de câțiva ani deja de echipa publicației Decât o Revistă. După două zile de prezentări, discuții, lacrimi și aplauze pot spune ce nu trebuie să ratați (lista este bineînțeles una subiectivă):

Orice de Jacqui Banaszynski
Că este vorba de un articol, reportaj, conferință, prezentare. Jackie este cel mai darnic experimentat jurnalist. 

O investigație cât o carte
The Mastermind – Droguri. Imperiu. Crimă. Trădare. Incredibila vânătoare a celui mai prolific infractor high tech, semnată de Evan Ratliff căruia îi plac personajele negative pentru că povestea lor spune și povestea lucrurilor care nu funcționează într-un sistem. 

O istorie personală cât o carte
Pacientul H.M semnat de Luke Dittrich al cărui bunic a fost unul dintre cei mai celebri lobotomiști din istorie. 

Ce nu poate lăsa în urmă Andrei Craciun

Un film de revăzut
Ziua Cârtiței.

Un alt film de revăzut
Manhattan-ul domnului nostru Woody Allen.

Un film de cinema din ziua de azi
Joker, desigur.

Un serial
Catch-22

O trilogie
1Q84, de Haruki Murakami, nenobelizatul (nu că ar mai avea nevoie).

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

O nelămurire cu Dan Barna

 

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.