Pilda celor doua Aline: Cum am facut din gunoi lucruri noi

0

Alina Blaga, o tipa de 29 de ani, slaba, cu parul saten-inchis pana la umeri si entuziasm in priviri si le aminteste bine. Orele acelea de lucru manual din scoala primara, cand decupai si lipeai hartie sau ziare vechi si la final iesea o minunatie pe care abia asteptai sa o arati acasa parintilor, orele acelea ii staruie inca, proaspete, in memorie. Alina are o dorinta de fiecare cand isi aminteste cursurile de lucru manual: ca si cei din jurul ei sa regaseasca pofta de a lua o revista veche si de a face ceva din ea, orice – suporturi de creioane, bijuterii, ghirlande. Asa ca a gandit un proiect care sa stimuleze atat socializarea, cat si pasiunea pentru lucruri pe care le faci cu mainile tale. Si a folosit ca materie prima gunoiul de orice fel, care abunda prin case si rareori e valorificat.

O alta Alina, Alina Tiplea, s-a intrebat ce ar putea face cu toate lucrurile pe care le are acasa si pe care nu le foloseste. Si a proiectat un spatiu in care oamenii pot dona obiectele care le-au devenit inutile. A deschis si o ceainarie si a botezat locul Merci Charity Boutique. Oricine ajunge acolo sigur pleaca cu un obiect din magazin, in schimbul caruia trebuie sa faca o donatie. Banii care se strang merg catre cauze sociale sau medicale. Povestile celor doua Aline arata cum, odata reinvestit cu puterea unei resurse, gunoiul poate juca un rol transformator in viata cotidiana.

 

I. RECICLARE SI ARTA

Dupa ce a absolvit Facultatea de Comert a Academiei de Studii Economice din Bucuresti, Alina Blaga s-a decis sa plece la studii in afara tarii. A ales un program de masterat pe management urban in Olanda. In timp ce se afla acolo, la final de 2010, a aplicat la un atelier de reciclare creativa organizat la Budapesta in cadrul programului european Grundtvig, destinat educatiei permanente a adultilor. A fost sceptica in privinta succesului, dar le-a scris organizatorilor, in scrisoarea de intentie, despre legatura dintre managementul urban si reciclarea creativa. Asa a fost acceptata la atelier.

In martie 2011, Alina a ajuns la Budapesta, unde se astepta sa ia parte la niste simple cursuri. S-a trezit, in schimb, ca participa la ore de lucru manual. Noua zile a facut reciclare creativa din bannere stradale, invatand sa refoloseasca materialele din care sunt facut mesh-urile si sa creeze alte obiecte din ele.

Revelatia anului 2011

La doi ani si patru luni distanta, pe balconul unei terase din centrul Bucurestiului, Alina povesteste despre experienta Budapesta. Soarbe, din cand in cand, dintr-o limonada. In timp ce vorbeste, ochii i se aprind si tonul vocii ia un crescendo entuziast. Intreaga experienta a fost transformatoare si, dupa acele noua zile initiatice, fiindca mai avea niste economii din Olanda, tanara si-a sunat mama si a anuntat-o ca mai sta trei luni in capitala Ungariei. Urma sa fie voluntar in cadrul unei organizatii care facea, printre altele, si reciclare creativa. Acolo, Alina a redescoperit placerea de a produce lucruri cu mainile sale si a inceput prin a crea bijuterii de hartie.

Primul atelier de reciclare creativa la care Alina Blaga a participat a avut loc la Budapesta

Cand isi aminteste de perioada aceea, isi muta parul de pe un umar pe altul cu gesturi inconstiente, precipitate parca de aerul fierbinte al Bucurestiului. Sau poate de gandul rece de atunci: cand s-a intors in tara de la Budapesta, Alina a facut-o planuind sa se mute din nou cat de curand. Si fiindca plecase cu o bursa guvernamentala trebuia, potrivit contractului cu statul roman, sa lucreze intr-o institutie publica la intoarcere. O prietena i-a spus de un post, pe sase luni, de manager public la Ministerul Culturii pe care nimeni nu-l dorea din cauza duratei scurte. Pentru Alina era perfect.

In vara lui 2011, impreuna cu o prietena, Georgiana, si cu un prieten, Dan, a creat o organizatie neguvernamentala, „asa, ca sa fie, ca nu aveam planuri sa facem ceva cu ea, chiar nu stiam ce vrem sa facem”.  In aprilie 2011 fusese lansat si Incubator 107, un spatiu de creatie care functioneaza si astazi, pe principiul oricine poate invata pe oricine orice. Georgiana se cunostea cu fondatoarea Incubatorului si a avut ideea ca Alina sa tina un atelier de reciclare creativa unde sa ii invete pe participanti sa faca bijuterii din hartie. „Asa a inceput totul practic. A avut super succes Incubatorul. Pe urma m-au luat pe la toate festivalurile prin tara si asta m-a ajutat foarte mult pentru ca mi-am creat iar grupul de prieteni faini, ca nu ii mai aveam, si asta m-a tinut in tara”, marturiseste Alina.

„Ideea la reciclare creativa e sa privesti gunoiul altfel, sa il vezi ca o resursa, sa te gandesti daca poti sa il transformi intr-un fel sau altul, sa fii mereu open-minded cu ce ai in fata”.
Alina Blaga, reciclarecreativa.ro

In toamna lui 2011, ideea de a face reciclare creativa cu organizatia fondata cu cateva luni mai devreme prinsese contur in mintile Alinei si Georgianei. Tineau ateliere in diverse spatii, cafenele, baruri, terase, dar isi doreau un sediu al lor. L-au obtinut cu ajutorul unui amic care stia ca Biblioteca Metropolitana are un subsol nefolosit intr-o zona centrala. S-au intalnit cu reprezentantul institutiei, i-au impartasit planul de a crea un spatiu cultural si de socializare pentru comunitate si au primit cheia si permisiunea de a folosi un subsol din zona Rosetti, care nu mai fusese deschis de trei ani.

Echipa Asociatiei D’Avent, care a creat site-ul reciclarecreativa.ro

Dupa cateva saptamani de curatenie a fost organizat si primul proiect acolo: Ortaku, un artist contemporan care face stenciluri, a invatat 20 de persoane tehnica si impreuna au desenat peretii. A urmat un atelier de doodling (mazgalituri) tinut de Milena Taranu in cadrul caruia a fost „aranjat” un alt perete. Si de atunci atelierele de reciclare creativa au loc de doua ori pe saptamana. Cei noua membri ai echipei participa si la tot felul de evenimente urbane si culturale, dezbateri, intalniri.

Planurile anului 2013

La inceputul anului, Alina Blaga a ajuns la New York, proiectul sau fiind una dintre cele trei idei selectate in cadrul unui program destinat tinerilor pasionati de eficienta energetica si reciclare. „Am fost foarte mandra de mine. Atunci a inceput si mama sa creada in proiectul asta, ca pana atunci il privea asa ca pe o joaca”.

Acum isi imparte timpul intre job – lucreaza la un alt minister – si reciclarea creativa, invita artisti la ateliere pentru ca simte ca si creativitatea ei e limitata si nu vrea sa ramana blocata in vreun tipar. Mai mult decat orice insa, Alina se bucura de cate ori vede entuziasmul oamenilor care vin la atelierele pe care le organizeaza. Si-ar dori sa mai practice scrima, un sport pe care l-a descoperit cu incantare in Olanda, dar se consoleaza cu noua pasiune pentru gradinarit si isi investeste energia in construirea unui pavilion de reciclare creativa pe un teren pe care asociatia il are in zona statiei de metrou de la Mihai Bravu. A inscris ideea si pe noua platforma de crowdfunding potsieu.ro si pana la finalul lunii iulie spera sa stranga cei 2.000 de dolari necesari pentru a a deschide gradina de vara din materiale reciclate pe care o viseaza.

 

II. RECICLARE SI CARITATE

Spre fapte bune

Cine stie cafeneaua French Bakery de pe strada Smardan, din centrul istoric al Bucurestiului, si a fost cel putin o data la toaleta acolo a remarcat-o. E imposibil s-o ratezi: sageata e prinsa de un perete pe care scrie „Spre fapte bune”, indicand scarile ce duc la etajul intai al cladirii. Odata ce le urci dai de o usa in dreapta: Merci Charity Boutique. In cele doua camere a functionat o vreme Hub-ul din Bucuresti, iar din noiembrie 2012 s-a instalat Alina Tiplea, numele din spatele unui proiect care a transformat spatiul intr-unul dedicat reciclarii creative si faptelor bune. Actuala amenajare include o camera unde oamenii pot aduce obiecte pe care nu le mai folosesc sau pot lua din cele aflate pe stoc contra unei donatii in bani, dar si o ceainarie.

Una dintre incaperile concept store-ului Merci Charity Boutique

„Merci inseamna ca timpul tau liber conteaza si pentru altcineva, nu doar pentru tine”, spune Alina Tiplea, o tipa de 31 de ani, cu ochi albastri-verzui si par saten deschis si ondulat tuns asimetric, despre care baietii de la French Bakery sustin ca pe masura ce trece timpul intinereste.

Cum a inceput totul? Cea de-a doua Alina voia sa valorifice lucruri pe care nu le mai folosea si pe care obisnuia sa le doneze unor centre sociale. I-a venit ideea sa obtina niste bani pe ele si sa poata acoperi cheltuielile de tratament ale unor copii bolnavi de cancer si internati la Institutul Oncologic din Bucuresti.

„Stii cand vine cineva pe strada si iti cere 5 lei pentru un copil bolnav, dar tu nu ai nicio ideea daca acel copil chiar exista?”, intreaba retoric. „Ei, eu ofer oricui vrea sa stie o documentare a cazului pe care il sustin. Daca nu vrea sa stie – unii oameni nu vor sa vada suferinta – poate doar sa vina si sa bea un ceai aici si asa timpul liber ii apartine tot lui, dar face si o fapta buna”,sintetizeaza Alina Tiplea conceptul Merci.

Talcioc caritabil

La Merci Boutique gasesti atatea, de la haine,  carti, esarfe, genti din materiale reciclate, bijuterii din hartie (facute la atelierele de reciclare creativa tinute de Alina Blaga aici), inele din capace de sticla, portofele din hartie reciclata si multe altele, incat intreg spatiul pare sa aiba o viata a lui, cu alte reguli instituite de toate lucrurile puse impreuna, aduse aici de dorinta proprietarilor de a scapa de ele.

De pe urma „traficului” cu aceste obiecte – caci prima incapere a buticului caritabil este un spatiu de tranzit pentru cele mai multe – Alina Tiplea a vrut sa ii ajute pe acei copii bolnavi de cancer, din familii defavorizate, carora medicii nu le mai dau nicio sansa . Pe de o parte ii sprijina financiar, contribuind lunar la plata tratamentului, pe de alta parte incearca sa le indeplineasca diverse dorinte. La inceput de iulie, l-a adus pe Connect-R (foto) la spital, la unul dintre fanii lui de 14 ani.

Si fiindca si-ar dori ca banii sa mearga cat mai multi inspre familiile care au nevoie de ei – Alina si cei care lucreaza cu ea la Merci Boutique fac voluntariat – s-a gandit sa infiinteze carduri de membru si, in schimbul unei sume lunare, sa ofere diverse beneficii celor care se vor inscrie. „Eu iau doar unul sau doua cazuri ca sa ma pot ocupa cum trebuie. Trec la alte cazuri doar cand le rezolv pe astea ”, spune.

In luna iunie, de exemplu, a strans 3.000 de lei – dupa ce a achitat chiria de 500 de euro si celelalte cheltuieli – si i-a platit RMN-ul lui Raul, unul dintre copiii bolnavi de cancer de care se ocupa.

De asemenea, se mai gandeste sa deschida si un lant de magazine caritabile, cum sunt prin toata Europa, unde oamenii sa aduca lucrurile pe care nu le mai folosesc. Acestea ar urma sa fie vandute la preturi mici, iar banii sa mearga tot catre cazuri sociale sau medicale. Pentru asta, insa, are nevoie de un spatiu, eventual intr-o zona saraca a Capitalei. Dar, deocamdata, incercarile ei de a discuta cu autoritatile locale si de a obtine accesul la un astfel de spatiu n-au dat roade.

 

III. CE INSEAMNA RECICLAREA CREATIVA

Ideea de reciclare creativa s-a nascut odata cu noua paradigma a managementului deseurilor, care pune pe primele doua locuri, inaintea reciclarii, preventia si reutilizarea. Sa reciclezi creativ inseamna sa reutilizezi diverse tipuri de gunoi, precum reviste vechi, sticle, plastic, cutii de aluminiu, haine vechi etc. pentru a crea alte lucruri, valorificandu-le si investind gunoiul cu puterea de resursa.

Reciclare creativa poate sa faca oricine acasa. In spatiul public, pe langa ecologisti, artistii contemporani isi asuma cuvantul „creativ” din sintagma, iar arhitectii contribuie si ei cu tot felul de solutii urbane.

Acum doi ani nimeni nu pomenea de reciclare creativa in Romania, spune Alina Blaga, fondatoarea site-ului reciclarecreativa.ro. Intre timp, insa, conceptul e vehiculat des, aproape ca „xeroxul”, glumeste ea. Odata cu popularizarea numelui, a crescut si o comunitate de sustinatori – de peste 111.000 de oameni pe Facebook – care cred in refolosirea materialelor vechi, a hartiei, a plasticului, a cutiilor de aluminiu pentru a crea alte obiecte utile sau pentru a face arta.

„Ideea la reciclare creativa e sa privesti gunoiul altfel, sa il vezi ca o resursa, sa te gandesti daca poti sa il transformi intr-un fel sau altul, sa fii mereu open-minded cu ce ai in fata”, mai spune Alina Blaga. E si o chestie trendy, continua ea, poate fi si un instrument bun de marketing, dar si o forma de a face economie sociala. In plus e o modalitate „misto” de petrecere a timpului liber si mai ales o metoda prin care se poate face educatie extracurriculara.

„Eu am impresia ca noi am uitat sa facem lucruri, ca o simpla hartie rasucita are un impact pentru cineva care n-a mai pus mana pe o foarfeca de nu stiu cand”, completeaza Alina, adaugand ca intreaga experienta e mai mult decat distractiva.Tanara isi aminteste de un atelier organizat la o firma de software din Bucuresti, unde, dupa ce au demontat un calculator vechi, angajatii – majoritatea barbatii – au invatat sa faca brose si bijuterii din componente.

*Foto: reciclarecreativa.ro si Merci Charity Boutique

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.