
La începutul acestui an ministrul Muncii Raluca Turcan a comandat o campanie națională “de verificare a stabilirii și acordării ajutorului social (…) pentru identificarea măsurilor de creștere a ocupării persoanelor apte de muncă”.
În acest sens, ministrul PNL a mobilizat structurile locale de inspecție socială, cărora le-a ordonat să verifice – pentru depistarea posibilelor fraude – condițiile de stabilire și acordare a venitului minim garantat.
Deși multiple carențe sistemice afectează asistența socială din România (de la serviciile acordate în structurile rezidențiale ale statului până la rețelele de trafic de persoane care gravitează în jurul direcțiilor de protecție a copilului), niciuna dintre acestea nu a preocupat-o în mod prioritar pe Raluca Turcan.
Ministrul a ținut neapărat să-și înceapă mandatul cu o fumigenă politică, despre presupusa nevoie de degrevare a bugetelor publice de povara “asistaților social”. În ultima lună raportată oficial, ianuarie 2021, în România erau 176.736 de beneficiari de venit minim garantat (VMG), suma totală alocată pentru plata beneficiilor fiind de aproape 47 de milioane de lei.
În medie, un beneficiar de VMG primește sub 60 de euro lunar (media e pur orientativă, alocările făcându-se în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținerea beneficiarului de VMG, de la 142 de lei pentru o persoană până la maximum 600 de lei pentru o familie cu 7 membri).
În total, acest tip de asistență socială primară costă statul român 120 de milioane de euro pe an. Suma nu rezistă niciunei comparații cu beneficiile speciale acordate, din bani publici, diferitelor categorii de pensionari din parlament, instituții de forță și sistemul judiciar. Acestea însumează cheltuieli anuale de miliarde de euro.
În esență, problemele din asistența socială care vizează românii extrem de săraci nu sunt despre cuantumuri nejustificate ale beneficiilor sau despre o împovărare a bugetului de stat. Problemele sunt despre capacitatea scăzută a statului de a oferi în mod efectiv servicii de asistență și de a scoate din sărăcie comunitățile afectate.
Numărul beneficiarilor de VMG scade constant de un deceniu – și asta nu pentru că vreo autoritate centrală sau locală a implementat politici publice eficiente în acest sens. Strategiile guvernamentale au fost, în mare, de două feluri cu privire la asistența socială tip VMG: metoda de la stânga a fost aceea de a lăsa sistemul să meargă din inerție, metoda de la dreapta a fost aceea de a arăta cu degetul frauda.
Niciuna dintre abordări nu a vizat chestiunea cu adevărat importantă, a acordării unor servicii de asistență care să determine în mod efectiv scoaterea beneficiarilor din sărăcie extremă.
O piruetă discursivă
De la momentul emiterii ordinului de verificare a ajutoarelor sociale, ministrul Raluca Turcan a făcut mai multe declarații care au trădat orientarea pur politică a inițiativei, cunoașterea precară a sistemului prin care sunt acordate ajutoarele, dar și prejudecățile în ceea ce-i privește pe beneficiari.
Discursul public care vizează asistența socială prin acordarea de VMG este de ani de zile marcat de o viziune pur financiară, care încearcă să facă demonstrația faptului că venitul minim garantat este ultimul refugiu bugetar al puturoșilor care nu vor să muncească.
Dela0.ro a fost una dintre puținele instituții de presă care au demontat acest discurs, documentând ineficiența intervenției instituționale în scoaterea beneficiarilor de VMG din sărăcie.
Ordinul de ministru emis de Raluca Turcan, în baza căruia se desfășoară actuala campanie de verificare a ajutoarelor sociale, trădează intențiile politicianului liberal. Am obținut în exclusivitate acest ordin, pe care îl prezentăm mai jos.
Câteva explicații (despre felul în care înțeleg politicienii români să abordeze chestiuni din zona socială) sunt necesare.
Înainte de toate, e de remarcat o piruetă discursivă care și-a făcut loc în abordarea recentă a Ralucăi Turcan. Dacă în ianuarie pozițiile publice ale ministrului liberal puteau fi lesne asimilate unei vânători de “asistați”, la începutul lui februarie întreaga campanie de verificare a dosarelor VMG a devenit discursiv una prin care s-ar urmări nevoile beneficiarilor de ajutor social și oferirea de servicii integrate.
De ce vorbim de o piruetă discursivă și nicidecum de o intenție reală de a scana comunitățile vulnerabile? Să începem cu cel mai simplu dintre răspunsuri. Dacă grija Ministerului Muncii ar fi fost persoanele vulnerabile, atunci campania ordonată de Turcan n-ar fi fost una de verificare a dosarelor VMG și nu i-ar fi vizat doar pe cei 176 de mii de beneficiari. Aceștia reprezintă doar o parte din populația care trăiește în sărăcie (sau sărăcie extremă).
O verificare îndreptată spre evaluarea și dimensionarea intervenției instituționale ar fi trebuit să urmărească dacă în comunitățile pauperizate există asistent social (nu înlocuitor de asistent), mediator școlar și mediator sanitar.
Verificarea ar fi trebuit să urmărească dacă statul, prin instituții precum Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, reușește să intervină activ în cazurile sociale (nu doar să le consemneze formal existența și să le monitorizeze evoluția).
Dar verificarea dispusă de Raluca Turcan vizează felul în care a fost stabilit și acordat ajutorul social. În țara dosarului cu șină, o simplă hârtie absentă poate duce la anularea dosarului VMG – și la clasarea beneficiarilor ca fraudatori. Scoaterea lor de pe lista “asistaților social” nu va rezolva problema lipsei serviciilor sociale dedicate.
Prejudecățile din trecut
Deocamdată, ministrul Muncii Raluca Turcan nu pare să fi înțeles dinamica efectivă (și menirea) serviciilor de asistență socială – dar a înțeles rapid că o pândește un pericol politic la capătul discursurilor inflexibile despre puturoșii care trăiesc pe spatele statului.
Așa a trecut liberala Turcan, în mai puțin de două săptămâni, de la paradigma fraudatorilor din sistemul VMG la cea a sprijinirii beneficiarilor să-și găsească un loc de muncă.
Prezența Ralucăi Turcan în dezbaterea publică despre “asistații social” este, totuși, mai veche. În mai 2017, actualul ministru al Muncii scria pe Facebook o postare prin care susținea modificarea legii prin care se acordă venitul minim garantat. Acea postare e ilustrativă pentru felul în care politicianul liberal formulează problema.
Cât de greșit este să încurajezi nemunca celor care sunt în putere, pot să muncească, dar nu vor?! România nu își mai permite să tolereze nemunca, dacă vrea să pășească spre prosperitate. Statul nu mai poate asigura în mod automat venituri celor care preferă să primească ajutoare sociale, să stea acasă, în loc să accepte un loc de muncă. Din păcate, a devenit convenabil pentru unii să se complacă într-o astfel de situație.

În 2014 Raluca Turcan distribuia articole care spuneau că în România sunt șapte milioane de “asistați“.

Abordările din trecut au fost reluate și în pregătirea campaniei naționale de verificare a dosarelor VMG, anunțată în ianuarie 2021.
Prejudecățile din prezent
Pe 13 ianuarie, la Realitatea Plus, ministrul anunța scopul campaniei naționale – reducerea numărului de “asistați”. Chiar acesta este termenul folosit de ministrul Muncii.
Turcan: Am cerut un calendar foarte clar de verificare a tuturor formelor de asistență, mai ales pe VMG unde exista anomalii. (…) Există anomalii de genul asistat social cu BMW în fața casei și în Germania și în Marea Britanie, peste tot există, dar aceste situații trebuie reduse la maximum. Ce mă interesează este să reducem numărul…
Moderator: Puturosilor.
Turcan: Exact. Al asistaților sociali și să-i îndemnăm să se angajeze. ….să-i îndemnăm pe oameni să muncească.
Tot despre scopul campaniei a discutat Raluca Turcan și la Antena3, pe 14 ianuarie.
Am făcut un plan de acțiune. Prin AJPIS să demarăm inspecții și campanii în teritoriu să vedem dacă printre beneficiarii de VMG sau de ASF sunt într-adevăr persoane care au deschiderea să-și caute loc de muncă sau se complac în această formă de sprijin.
Alte idei lansate de Turcan:
Din nefericire, avem persoane care beneficiază de ajutorul social, de venitul minim garantat, beneficiază şi de ajutorul pentru sprijinirea familiei, au şi alocaţiile pentru copii, au şi ajutorul pentru încălzire.
Am făcut o evaluare şi există cumul chiar de şase-şapte beneficii de la stat fără să ai, totuşi, dovada că omul respectiv nu se complace în acest soi de abundenţă de beneficii în loc să intre pe piaţa muncii şi să se străduiască, aşa cum se străduiesc milioane de oameni în România.
Între timp cotidianul Libertatea a prezentat date oficiale care demontează ultima afirmație a ministrului. Procentul celor care primesc simultan patru beneficii sociale este în jur de 0,27%. Vorbim de un cumul de maximum patru beneficii.
Ministrul a insistat pe ideile de cumul de beneficii, abundență și complăcut (pe seama bugetului public) și pe 18 ianuarie, la ProTV.
Ca atare, există exemple în care persoane care ar putea să muncească, ajung să beneficieze de mai multe astfel de avantaje. Va începe această analiză pentru a vedea dacă beneficiarii de venit minim garantat într-adevăr îndeplinesc condiţiile de venit cerute de lege şi în acelaşi timp pentru menţinerea venitului minim garantat este important să vedem dacă nu sunt în situaţia de a respinge un loc de muncă.
Spre finalul lunii ianuarie, Raluca Turcan și-a ajustat brusc discursul.
Invitată la B1Tv, pe 25 ianuarie, ministrul Muncii admite că ajutorul social lunar primit de o persoană, în valoare de 142 de lei, trebuie acompaniat de servicii integrate. Ministrul renunță la ideea de abundență. Pentru prima dată Turcan duce discuția către instituții afirmând că în România au fost bani mulți pentru cursurile de calificare, dar au ajuns în buzunarele anumitor persoane. A promis că va reveni și cu date exacte în acest sens. N-a mai revenit.
La DigiFm, pe 11 februarie, Raluca Turcan nu mai vorbește de verificarea dosarelor VMG, ci despre identificarea profilului persoanei vulnerabile. În încercarea de a justifica însă campania națională demarată revine la ideea evaluării.
Nu s-a mai făcut un control de doi ani de zile. Nimeni nu face evaluarile la șase luni și cand te apuci să le faci ești dușmanul poporului. E nesănătos. Societatea românească e sătulă de vrajbă.
Controlul invocat de Raluca Turcan face referire la următorul pasaj din legea privind venitul minim garantat: În vederea urmăririi respectării condițiilor de acordare a dreptului la ajutorul social, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 6 luni sau ori de câte ori este nevoie.
Ce spune practic Raluca Turcan este că toate cele peste 3.000 de unități administrativ teritoriale nu ar mai fi făcut, de 24 de luni, anchete sociale care să verifice situația beneficiarilor.
Scenariul nu pare însă plauzibil, din moment ce AJPIS-urile (agențiile județene care plătesc efectiv sumele de bani către beneficiarii de VMG) au desfășurat o serie de controale în teritoriu, care ar fi putut sesiza faptul că primăriile nu-și fac treaba. Într-un răspuns recent pentru Libertatea, ANPIS (agenția centrală care gestionează administrativ rețeaua de AJPIS-uri) susține că, între 2019 și 2020, s-au făcut 688 de verificări privind acordarea de beneficii sociale.
Tot pe 11 februarie, Raluca Turcan susține la un post de televiziune că ideea campaniei de verificare nu este tăierea ajutoarelor sociale, scop anunțat pe 13 ianuarie, ci definirea profilului persoanelor vulnerabile. Pentru prima oară Turcan spune că sunt beneficiarii de VMG care nu pot aplica la locuri de muncă și nu pot absolvi cursuri de calificare pentru că nu au opt clase.
În noiembrie 2018, Dela0.ro arăta că 48% dintre beneficiarii de VMG apți de muncă nu terminaseră opt clase.
Refuzul ministrului
Pe 15 februarie, într-o emisiune de la Realitatea Plus, Turcan prezenta primele rezultate ale campaniei naționale de verificare. Până la acel moment, fuseseră evaluați 30.000 de beneficiari de VMG. 22.000 au fost consiliați și 2.400 au primit loc de muncă, anunța ministrul liberal.
Dar acțiunea ministerială, prezentată ca fiind o premieră absolută în abordarea și eficientizarea asistenței sociale, nu produce un efect nemaivăzut de reintegrare socială. În fiecare an, mii de beneficiari de VMG primesc oferte de muncă și se angajează.
Potrivit datelor obținute de Dela0.ro de la ANOFM, în 2019 agențiile teritoriale au încadrat pe piața muncii și în cursurile de formare 10.173 de beneficiari. În 2020, până în octombrie, alți 10.935 de beneficiari au participat la cursuri sau au primit un loc de muncă.
În perioada 18 ianuarie – 19 februarie Dela0.ro a trimis patru solicitări de interviu la Ministerul Muncii. Am vrut să discutăm cu Raluca Turcan despre campania națională pe care a demarat-o. Credem că un astfel de proiect public, care le vorbește românilor despre muncă și nemuncă și care le sugerează că bugetul de stat e afectat de numeroși asistați, trebuie confruntat de întrebările jurnaliștilor.
Ministrul Raluca Turcan are dreptul de a-și orienta politic discursul. Dar presa are obligația să-i verifice și să-i cântărească poziționările, atunci când vederile exprimate iau forma unei campanii naționale de verificare într-un domeniu extrem de nuanțat, precum asistența socială prin VMG.
Două dintre solicitările noastre de interviu au primit deja răspuns: agenda doamnei ministru este foarte încărcată și vom fi informați când va avea timp.


Din 18 ianuarie și până în prezent ministrul Raluca Turcan a participat la cel puțin șapte interviuri, unele dintre ele programate de pe o zi pe alta.
Controlul mai presus decât identificarea
Intențiile ministrului Turcan sunt formulate expres în ordinul de ministru în baza căruia se desfășoară campania de verificare a stabilirii și acordării ajutorului social și pentru identificarea măsurilor de creștere a ocupării persoanelor apte de muncă.
Ordinul a fost semnat în data de 21 ianuarie. Dela0.ro se află în posesia lui.
Potrivit acestui ordin campania de verificare ar trebui să se desfășoare între 1 și 26 februarie la nivelul primăriilor care se află la o distanță de maximum 50 de km de localitatea în care AJPIS și AJOFM își au sediul.
Cu alte cuvinte, identificarea profilului persoanelor vulnerabile – așa cum a fost îndulcită discursiv inițiativa de verificare a dosarelor VMG – vizează doar comunități din proximitatea marilor orașe. Dacă grupuri de beneficiari de VMG locuiesc la o distanță mai mare de 50 de kilometri de municipiul de județ, profilul lor rămâne invizibil pentru stat. Așa cum era, de altfel, și până acum.
Conform ordinului ministerial, principalele ținte ale campaniei de verificare sunt identificarea oportunităților de creștere a ocupării persoanelor apte, identificarea persoanelor vulnerabile, eficientizarea utilizării fondurilor în sistemul de asistență și reducerea erorii și fraudei în cazul beneficiarilor apți de muncă.
Deși pe parcursul documentului sunt menționate de mai multe ori persoanele vulnerabile și sprijinirea lor, acțiunile concrete dispuse nu le vizează deloc. Toate detaliile de ordin practic din ordin sunt despre controlul dosarelor VMG.

Controlul în teritoriu presupune verificarea stabilirii, dar și a acordării venitului minim garantat, adică a documentelor de la dosar, a anchetei sociale inițiale, precum și a celei de control efectuate la fiecare șase luni, plus verificarea faptului că beneficiarul face muncă în folosul comunității.
La nivel primăriilor controlul presupune verificarea planului de acțiune pe care primăria îl face pentru munca în folosul comunității, a solicitărilor primite de la angajatori pentru munca zilieră, a repartizării beneficiarilor pentru munca zilieră și a efectuării ei de către beneficiari.
La final, între obiectivele controlului e prevăzut și acesta: identificarea celor mai vulnerabile persoane.
Doar cine merită
Niciunul dintre pașii verificării dispuse prin ordinul de ministru nu vorbește despre serviciile oferite beneficiarilor ori despre evaluarea lor în teren.
La nivelul primăriei e angajat sau nu un asistent social (nu un înlocuitor, adică o persoană fără pregătire specifică)? Acest asistent social a făcut mai mult decât acea vizită la șase luni pentru a verifica formal dacă persoana respectivă ia ajutorul în conformitate cu prevederile legale? Niciunul dintre inspectorii trimiși la verificări prin ordinul Ralucăi Turcan nu a avut în vedere astfel de aspecte esențiale.
Interesul declarat pentru beneficiarii de VMG ar fi trebuit să se manifeste prin verificarea unui fapt simplu: dacă în comunitățile vulnerabile există mediator sanitar și mediator școlar. Doar în prezența acestor forme de asistență poți oferi sprijin și servicii integrate beneficiarilor. Dar niciuna dintre acțiunile din campania de verificare a Ralucăi Turcan nu vizează astfel de aspecte.
Ironia face ca exact instituțiile cu rol esențial în reintegrarea pe piața muncii a beneficiarilor de VMG apți de muncă, AJOFM-urile, să nu fie supuse niciunei verificări. Prin ordinul de ministru li se oferă doar următoarele atribuții (în cadrul acțiunii de verificare) – evaluarea locurilor de muncă, evaluarea nevoii de formare, consilierea și informarea beneficiarilor.
Sunt atribuții pe care agențiile județene le au în mod normal, prin însăși legea de funcționare. Agenția e cea care îl evaluează pe beneficiarul de VMG și, în funcție de această evaluare, îl trimite către un angajator sau altul.
Dela0.ro a cerut, în iarna lui 2020, ANOFM-ului date cu privire la acest proces, mai exact câte locuri de muncă au oferit/intermediat AJOFM-urile în cazul beneficiarilor apți de muncă care primesc ajutor social. Și câți dintre beneficiarii consiliați s-au și angajat în urma acestui proces. Plus, câți au refuzat și din ce motive.
Potrivit ANOFM, în 2019 agențiile teritoriale au încadrat pe piața muncii și în cursurile de formare 10.173 de beneficiari. În anul respectiv, 2.129 de beneficiari au refuzat un loc de muncă. În 2020, până în octombrie, au fost 628 de beneficiari care au refuzat un loc de muncă și alți 10.935 care au participat la cursuri sau au primit un loc de muncă.
La motivele refuzului unui loc de muncă ANOFM a trecut: minori în îngrijire, salariul oferit prea mic, imposibilitatea de a lucra în schimburi, costul navetei prea mare comparativ cu salariul, insuficiența / inexistența pregătirii școlare.
Datele primite nu sunt însă defalcate. Nu știm exact câți beneficiari s-au angajat în urma consilierii oferite de agenții. Nici câți au fost contactați pentru un loc de muncă. Încâlceala administrativă de la AJOFM-uri nu e însă cuprinsă în campania națională a ministrului Raluca Turcan.
Ca de fiecare dată puterea politică alege să se uite la beneficiarii de VMG din perspectiva meritului. Cine merită să primească și cine nu. Aceia care nu merită sunt îndemnați să treacă la muncă. Statul nu-i mai poate duce în spinare.
E un tablou politic complet lipsit de nuanțe – și, prin urmare, și de soluții administrative nimerite.
De fapt, înainte să fie împovărat de propriii cetățeni aflați în nevoi de asistență socială, statul român e gârbovit de felul sărăcăcios și mizerabil în care se face politică.
Persoana in cauza mai uita un aspect (declarat de unele persoane, dar nu am verificat): sunt oameni care ar merge la cursuri de pregatire profesionala, ar merge la munca (si-ar gasi, poate, si daca au 8 sau mai putine clase) dar unii nu au cu ce sa se deplaseze spre cursuri/munca – ori nu sunt mijloace de transport care trec prin localitatea lor ori sunt la ore atat de nepotrivite incat ori ar ajunge prea devreme ori prea tarziu.
“Mentalitatea” care circula prin targ si care are “apa la moara” in urma unor astfel de declaratii: “am trecut cu masina prin multe sate si am vazut oameni la crasma!” “Am vazut cazuri la TV! Au declarat, chiar cei intrebati, ca nu merg la munca pentru ca sunt salarii prea mici”. Cred ca nimeni nu-i chiar asa de naiv incat sa creada ca nu exista oameni care nu vor sa munceasca, dar nici chiar asa, sa nu priceapa ca adevarul e cu totul altul in cazul celor mai multi oameni aflati la limita saraciei.
Cazul “Turcan” este un exemplu despre cum sa vorbesti (neintrebat si neinformat) si sa nu spui nimic. Oricum, se stie, ca madam’ Turcan are competente “zero” in orice domeniu.
De curand anunta fonduri pentru centuri si autostrazi desi avem ministru la transporturi. Ma rog, munca-transporturi, tot un drac.
Singura grija este vizibilitatea cat mai buna in mass-media. Nu conteaza “continutul” sau “intelectul”. Gura sa mearga. In gol!