Un război politic cu mulți beligeranți, dar un singur sacrificat

Între tranșeele bătăliei crâncene pentru putere, zace - în plină pandemie - chiar siguranța cetățeanului.

1

Coaliția de guvernare – formată din PNL, USRPLUS și UDMR – e în război.

Președintele Klaus Iohannis doarme în scaunul de la Cotroceni.

Iar fostul premier Ludovic Orban își freacă mâinile de la prezidiul Parlamentului – și privește felul în care Guvernul Cîțu se devorează singur, întru veșnica luptă pentru supraviețuire politică a membrilor săi.

Ce contează e că la finalul zilei cetățeanul român proaspăt operat e scos din spital, pe o targă, ca să facă loc altor cetățeni români, bolnavi de COVID pentru care într-un an de zile decidenții politici nu au găsit soluții. Dar e în regulă – poate mâine ne va ieși mai bine o evacuare de urgență.

A ieșit chiar vicepremierul Dan Barna să-i asigure pe cei evacuați din spital că “sacrificiul pe care îl fac contribuie la acest efort de război comun”. Vorbim de Spitalul Foișor din București, transformat peste noapte în spital COVID după ce Raed Arafat a emis un ordin în acest sens, iscând un adevărat tămbălău mediatic. 

Când imaginile cu oamenii evacuați la ceas de seară făceau înconjurul televiziunilor și intrau în conștiința locuitorilor țării, războiul în coaliția de la București pornise deja. 

Linia roșie ar fi fost trecută cu doar câteva ore mai devreme, când Corpul de control al premierului sesizase Parchetul General în legătură cu recenta accesare a Registrului Electronic Național de Vaccinări (RENV).

Întâmplarea se soldase la începutul lunii martie cu publicarea de către Ministerul Sănătății a unor date esențiale, dar considerate sensibile, despre vaccinare (și salba de centre speciale în care se imunizau, pe sprânceană, unii români).

Premierul Florin Cîțu a dispus la momentul respectiv un control la ministerul condus de Vlad Voiculescu. Și iată că Parchetul General e sesizat acum în cadrul acestui control.

Supărați că le este atacat ministrul, USR-PLUS ar fi început să amenințe cu dezvăluiri (reacțiile din interiorul alianței sunt relatate de Europa Liberă). Acum au considerat ei că e momentul potrivit. Cu alte cuvinte, dacă premierul PNL nu trecea linia roșie imaginată de USR-PLUS (sesizarea Parchetului General într-o speță implicând un minister de-al lor!), neregulile girate de liberali puteau rămâne la secret. 

Asta e nivelul de înțelegere al transparenței (și bunei guvernări) la vârful statului român.

Greșeli trecute cu vederea

În acest război politic purtat în plină pandemie, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu e într-o poziție publică fragilă. Gafele și nesiguranța cu care a traversat primele luni ale mandatului nu i-au sporit popularitatea printre români. Din contră.

Poate că Voiculescu are suficient spate politic cât să reziste la minister, dar supraviețuirea sa e condiționată și de capacitatea de a traversa oceanul așteptărilor, pretențiilor și chiar al adversităților publice.

Deocamdată, Vlad Voiculescu e păruit mediatic cu fiecare ocazie. E o poziție publică în care fostul ministrul al Sănătății, liberalul Nelu Tătaru, nu a fost niciodată.

Nelu Tătaru a condus Sănătatea românească între martie și decembrie 2020, punând practic în operă măsurile sanitare decise de statul român pentru combaterea efectelor pandemiei. Însă, în ciuda eșecurilor majore înregistrate, Nelu Tătaru nu a decontat niciodată public deciziile și consecințele anapoda.

Și-ar fi avut pentru ce, cu vârf și îndesat.

În aprilie 2020, proaspătul ministru Nelu Tătaru descăleca la DSP Vrancea pentru a demite “conducerea incompetentă”. Și pentru a numi în locul ei una liberală, chipurile competentă. Numai de competență nu a dat totuși dovadă, în perioada care a urmat, echipa instalată de Tătaru. Astăzi, Vrancea e unul dintre județele românești cu cea mai scăzută rată de testare.

Nu testăm, nu avem pandemie – chiar dacă secțiile ATI ne sunt pline ochi, iar câte un comandant al acțiunii purcede la ceas de noapte să evacueze un spital pentru că nu mai are unde găzdui, în București, cazurile foarte grave de COVID, cu nevoi de terapie intensivă.

Nelu Tătaru nu a decontat niciodată minciunile spuse și lipsa totală de transparență în legătură cu numărul persoanelor testate sau numărul paturilor de la terapie intensivă din România. 

Facem o scurtă recapitulare. Pe 3 aprilie 2020 ministrul Tătaru anunța că avem 1.600 de paturi la terapie intensivă echipate complet. Pe 29 iulie anunța că avem 840, iar în octombrie 2020 – aproape 1.200. 

Ținta perfectă

Spre deosebire de Nelu Tătaru, Vlad Voiculescu e ținta perfectă. Nu-i deloc tolerat de PNL, un partid care s-a trezit în situația de a împărți puterea după alegerile din decembrie 2020 (pe care a considerat că le câștigase). Și care, pe mâna lui Ludovic Orban, a negociat o guvernare în care a pierdut poziții de forță – la Justiție, Sănătate sau Fonduri europene.

Indulgent ieri cu toate greșelile ministrului Nelu Tătaru, PNL face tot posibilul astăzi să-l facă vinovat de orice pe Vlad Voiculescu, inclusiv de lucruri care nu țin de ministerul pe care-l conduce. 

Un astfel de exercițiu de manipulare a fost pus recent în scenă de ministrul Educației Sorin Cîmpeanu care a încercat să paseze testarea în școli la Ministerul Sănătății. Câmpeanu a spus că ministerul său nu e competent să cumpere teste non-invazive pentru școlari – iar pentru ca procesul să fie unul reușit ar fi nevoie ca achiziția să fie derulată de Ministerul Sănătății. Instituția condusă de Vlad Voiculescu a transmis că nu are bază legală pentru o asemenea achiziție.

În această situație, Cîmpeanu a sfârșit prin a susține că va propune deschiderea școlilor fără testare, adică fără teste, bazându-se pe faptul că Ministerul Sănătății nu le consideră necesare (!). Toată lumea a înțeles ce trebuia să se înțeleagă: că eventualele efecte (infectări extinse în școli, de pildă) le va deconta Ministerul Sănătății. 

Vlad Voiculescu nu-i nici măcar favoritul celor de la USR, care știu că scandalurile din Sănătate îi afectează în primul rând pe partenerii de alianță de la PLUS. 

Un al treilea lucru care-l face ținta perfectă pe Vlad Voiculescu are legătură cu faptul că nu pare să fie (și nici nu știe să fie) un carnasier politic. Iar guvernarea – precum războiul (sau supraviețuirea) – are armele sale. 

Fără acces la marile posturi TV de știri, ministrului Sănătății i-au rămas rețelele de socializare, mai exact comentariile și postările în care mulțumește unora și altora pentru ceea ce interpretează că ar fi forme de susținere pentru mandatul său.

Președintele absent

În toată această poveste te-ai fi așteptat să găsești un mediator în președinte. 

Însă Klaus Iohannis a dispărut treptat după alegerile din decembrie 2020. În luna noiembrie 2020, în campanie electorală, președintele a ținut nu mai puțin de 12 conferințe în care a vorbit de pandemie – și, la pachet cu ea, despre vina eternă a PSD (pentru absolut orice).

Vă aduceți aminte când l-am auzit ultima oară pe președinte? Pe 24 martie, când a ieșit să planteze copaci și a răspuns câtorva întrebări. Interesul președintelui pentru subiectul pandemiei s-a evaporat odată cu ultimul vot băgat de români în urne pe 6 decembrie 2020. 

Ce nu reușesc să înțeleagă politicienii de la guvernare e că fiecare acuzație pe care și-o aruncă, fiecare responsabilitate pe care și-o pasează, fiecare încercare de a arăta cu degetul către ceilalți, de a forma tabere și a face inacceptabilul posibil (precum evacuarea nocturnă a unui spital) nu sunt decât eforturi cu miză personală, dar consecințe publice.

Între tranșeele bătăliei crâncene pentru putere, zace – în plină pandemie – chiar siguranța cetățeanului. Toate acestea se întâmplă într-un context în care România nu mai are locuri la ATI, a încetinit ritmul vaccinării (doar alte cinci țări din Europa stau mai prost decât noi în momentul de față), iar efectele epidemiei sporesc (în ciuda datelor oficiale care indică o evoluție pozitivă a incidenței COVID).

Politicienii de la guvernare se așteaptă ca românii să poarte cuminți măștile de protecție și să respecte măsurile de carantină. Cei mai mulți o vor face. Dar spectacolul pe care îl oferă lupta din subteranele politice dâmbovițene li se va părea tot mai jalnic. 

Iată și recomandările săptămânii.

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

Un serial
Our Boys. Pe HBO.

Un om al timpului său
AICI.

Cea mai mare campanie de vaccinare
AICI.

Ce nu poate lăsa în urmă Andrei Crăciun

Luni: un documentar
Ronaldo. Pe Netflix. Despre Cristiano, nu despre grăsuț.

Marți: un serial
Shtisel. Pe Netflix.

Miercuri: o carte
E.M. Cioran. Itinerariile unei vieți, de Gabriel Liiceanu. Humanitas. 

Joi: memoriile lui Boia
Cum am trecut prin comunism. Humanitas.

Vineri: o altă carte de Boia
Scurtă istorie a dezastrelor naturale. Humanitas. 

Sâmbătă: o carte
Holocaustul în România. De Radu Ioanid. Polirom.

Duminică: încă o carte (de Boia)
Între înger și fiară. Humanitas. 

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

La moartea prințului Filip (1)
Un colaj de fotografii care surprind secolul pe care l-a traversat (la propriu) soțul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, AICI.

La moartea prințului Filip (2)
În 1978, Nicolae și Elena Ceauşescu au făcut o vizită de stat în Regatul Unit, la invitaţia reginei Elisabeta a II-a şi a ducelui de Edinburgh. Această fotografie a fost realizată în timpul banchetului de stat organizat la Palatul Buckingham.

Sursa: Fototeca online a comunismului românesc, cota 191/1978

1 COMENTARIU

  1. Poate ar fi folositor un interviu cuprinzator cu Vlad Voiculescu – ar fi multe de intrebat despre activitatea din Minister, nu numai despre isteria de fiecare zi (in fiecare zi, alta). Daca tot nu il mai invita televiziunile, ati putea face dvs. un asemenea interviu? Subiecte sunt multe (spitale regionale scoase deja la licitatie – care e stadiul lor, medicamente care se gasesc / nu se gasesc, achizitiile din perioada asta, etc.).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.