Scenă dintr-un bordel românesc în interbelic | Foto: desen realizat de Jules Pascin

România este una dintre cele trei țări membre ale Uniunii Europene în care legislația dispune pedepse pentru practicarea prostituției. Celelalte două sunt Croația și Lituania (cu mențiunea că în cazul lituanian pedepsele nu vizează doar persoanele care practică prostituția, ci și clienții acestora).

În 2014, când noul cod penal intrat în vigoare decriminaliza prostituția, păstrând-o totuși în sfera contravențională (deci ilegală), șeful comisiei juridice din Senatul României, parlamentarul PSD Toni Greblă, se poziționa împotriva legalizării prostituției, susținând că o astfel de măsură nu scade incidența bolilor venerice și nu duce la diminuarea infracționalității asociate fenomenului.

Repudiez ideea (n.r. – legalizării prostituției) în sine. Dacă vrem să ne întoarcem în secolul XIX, putem să ne întoarcem, declara la vremea respectivă Toni Greblă.

Interzisă în România între 1957 și 2014, prostituția fusese vreme de un secol nu doar permisă de legislațiile antebelice și interbelice, dar și subiect de politici publice. Morala socială era importantă în România de la granița secolelor XIX și XX. Însă mai presus de morală era preocuparea pentru sănătatea publică.

Grija ca prostituția clandestină să nu se răspândească motiva statul român să intervină și să reglementeze, nu să pedepsească. Prostituția clandestină însemna existența unor prostituate care nu erau văzute constant de medic – iar acesta era considerat cel mai rău lucru care se putea întâmpla.

În acest sens autoritățile locale românești din epocă au elaborat încă din a doua jumătate a secolului XIX regulamente urbane pentru privegherea prostituției. Aceste regulamente stabileau modalități de acțiune pentru polițiști, medici și funcționari. Iar la nivel central existau, tot din secolul XIX, instrucțiuni sanitare care vizau fenomenul prostituției. 

Cum era, așadar, abordată prostituția în secolul XIX, un veac pe care unii politicieni români îl prezintă astăzi ca fiind o vreme nedorită, pe care ar trebui s-o repudiem și la care ar fi bine să nu ne întoarcem vreodată?

Pentru această ediție a Pixului cu mină am consultat un Dicționar administrativ pentru uzul ofițerilor și agenților de poliție, primarilor, medicilor comunali, semnat de Aurel Sterescu în 1904. În el am găsit câteva Instrucțiuni din ianuarie 1889, dar și primul regulament urban care a vizat prostituția. Este vorba de Regulamentul pentru privegherea prostituției în orașul București din 1862.

Iată ce am aflat.

Case de prostituție

Primarul sau delegatul primarului înainte de a da permisiunea pentru deschiderea unei case de prostituțiune se va încredința: 

Dacă femeia care cere permisiunea nu a fost supusă la vreo pedeapsă corecțională, luând pentru aceasta informațiuni de la prefectura poliției. 

Dacă casa este curată, luminoasă, destul de spațioasă în raport cu numărul femeilor, dacă dispune de mobilier necesar, de rufele și uneltele indispensabile pentru menținerea curățeniei. 

Dacă casa și curtea ei sunt cu desăvârșire separate de casele și curțile vecine, dacă nu se află în aceeași casă ori în aceeași curte cu alți locatari. 

Bărbații nu sunt liberi a deschide și a dirija case de prostituțiune. Femeile măritate nu pot dirija case de prostituțiune fără consimțământul bărbatului.

Casele de prostituțiune și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate:

În vecinătatea bisericilor, școalelor, institutelor de educațiune și autorităților publice. 

În vecinătatea imediată a grădinelor publice, a teatrelor, a cazărmilor.

În hoteluri, cârciumi, berării, cafenele, săli de spectacole și în sălile publice de dans.

Înregistrarea

Femeile prostituate se vor înscrie de primar sau delegații acestuia într-un registru special. Aceste înscrieri se vor face pe baza cererii prefectului poliției sau a funcționarilor primăriei însărcinați cu privegherea prostituțiunei. 

Se va înscrie în registrele femeilor prostituate: 

Toate femeile care până astăzi au fost supuse vizitațiunilor medicale regulamentare din partea medicilor comunali. 

Toate femeile majore care vor declara primarului sau delegaților acestuia că voiesc a exercita prostituția.

Toate femeile majore a căror prostituțiune publică se va constata prin provocațiunea directă pe stradă sau prin aflarea lor în casele de prostituțiune. 

Femeile care se vor găsi în casele cunoscute că servesc de adunare femeilor pentru a face prostituțiune clandestină. 

Femeile care se vor găsi în asemenea case și a căror condițiune socială ar lăsa să se înțeleagă că ele au fost ademenite de patroanele acestor case sau că pentru prima oară au căzut în această greșeală, pot fi lăsate libere, dacă vor da garanție morală că nu vor mai frecventa casa de prostituțiune și că vor duce o viață onestă. 

Fetele minore, care vor cere înscrierea, se vor trimite la urma lor prin prefectura poliției și se vor da în primire familiei. Dacă nu au familie, se vor trimite la biroul de servitori spre a fi plasate la stăpân. 

Condica de sănătate

Condica de sănătate va conține: 

Numele și pronumele prostituatei, etatea, stare civilă, locul nașterii, naționalitatea, religia, locuința. 

Observația dacă se vizitează de medici la domiciliu sau  la dispensar. 

Însemnarea pedepselor suferite.

Portretul fotografic al femeii prostituate. 

Data și rezultatul vizitelor medicale. 

Prostituate bolnave

Fetele și femeile bolnave de boale venerice care cer înscrierea, se vor trimite imediat la spital și numai după vindecare se vor prezenta din nou comisiunei de înregistrare, care le va interoga din nou și apoi va decide asupra înscrierii lor dacă sunt majore.

Nu se vor înregistra ca prostituate femeile care vor fi atinse de vreo boală contagioasă, precum și cele de o constituție debilă. 

Femeile bolnave vor primi imediat prima îngrijire medicală și li se va da un bilet de intrare în spital, care va conține numele lor, numărul registrului și al condicuței de sănătate, diagnoza, data și semnătura medicului contrasemnată de funcționarul delegat cu serviciul de priveghere a prostituțiunei. 

Dacă femeia bolnavă care a primit biletul de intrare în spital nu se va prezenta acolo, după trecere de 4 ore, primarul sau delegatul acestuia va ordona aducerea ei la spital și va constata abaterea.

Femeile prostituate bolnave de boale venerice se vor primi în spital și primirea lor nu se va putea refuza sub nici un motiv. 

Instrucțiuni sanitare

Întreprinzătoarea casei de prostituțiune este datoare a supraveghea în tot timpul sănătatea organelor expuse contactului, a tuturor femeilor din casa ce dirijează, și a nu propune vizitatorilor decât pe acelea ce sunt perfect sănătoase. 

Pe acelea ce sunt suspecte sau au menstruațiune le va ține cu totul la o parte. 

Femeile din casele de prostituțiune vor fi obligate a-și spăla organele genitale, înainte și după fiecare raport sexual, cu un irigator și cu cantitate ca la o jumătate de oca soluție caldă profilactică, compusă din acid boric 5%. 

Orice femeie sau orice bărbat au avut raport sexual împreună urmează a se spăla și a urina imediat după contact. 

Bărbatul, precum și femeia, înainte de a avea așa apropieri își vor examina reciproc organele genitale și gura, spre a vedea dacă sunt sănătoase. 

O supraveghere mai vigilentă

Pentru a se exercita o supraveghere mai vigilentă asupra prostituțiunei clandestine și spre a se putea supune la controlul sanitar toate femeile dedate prostituțiunei, primăria poate să organizeze un serviciu de supraveghere mai întins, prin înființarea unor comisari sanitari, care vor exercita supravegherea prostituției înregistrate și vor lua măsuri în contra întinderii prostituțiunei clandestine. 

Acești agenți vor fi aleși dintr-un personal care va da garanții de bună purtare și onestitate, așa încât, în serviciul lor, să nu se conducă cu ură sau răzbunare, în care caz ei vor fi imediat destituiți și dați judecății. 

Ștergerea din registru

Se vor șterge din registrele prostituatelor:

Femeile prostituate care se vor mărita, după ce se va constata că au îndeplinit toate formalitățile de căsătorie la oficiul stării civile. 

Femeile prostituate care vor fi reclamate de părinți, rudele sau tutorii lor și care se vor muta de fapt în casele acestora. 

Femeile care vor declara că părăsesc prostituția și vor justifica mijloacele de trai și indica locul unde se stabilesc. În caz de recidivă se vor înscrie din nou între prostituate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.