“Stiu cum e moartea: un perete alb cu gauri negre”

Intr-un interviu special pentru Dela0.ro, poetul Florin Iaru vorbeste liber, pe alocuri atat de liber incat ar trebui sa avertizam cititorii ca e nerecomandat minorilor, despre lucrurile care fac din viata o inevitabila contabilitate: cat ai iubit, cat ai trait, cat ai citit si ce inseamna, in ultima instanta, suma lor.

0

Cu ocazia zilei mondiale a fericirii, care a precedat ziua mondiala a poeziei, desi, ca sa fiu sincer, nu doar cu ocaziile acestea, am baut o bere sau poate doua cu poetul Florin Iaru, un om macar din cand in cand fericit. Cum e cu femeile, cu fericirea, cu poezia, dar si cu moartea si succesul speciei – Iaru raspunde la toate intrebarile. Sunt raspunsuri de antologie, care ii vor supravietui.

Dela0.ro: Cat timp ar trebui sa stea impreuna doi oameni?
Florin Iaru: Cat se simt bine. Asta e lumea in care ne gasim, desi mi-ar fi placut sa fiu ca Gellu Naum, care si-a gasit dragostea vietii si a trait doar cu ea. Sau ca Stefan Augustin Doinas. Cand moare el, sotia se sinucide, deci…

Au incercat femei sa se sinucida pentru tine?
Au incercat, dar din fericire nu le-a iesit. Le-am tras si niste palme dupa aia. O, Doamne!

Daca ar scrie toate femeile cu care ai fost despre tine?
Nu as vrea sa citesc asa ceva. Nu ma uit la ce fac eu, ma uit numai la ce am scris, nu ma uit la fotografii, sa nu vad, sa nu stiu. Ma cunosc prea bine si nu am nicio iluzie cu persoana mea. Oamenii vad mai mult in mine decat vad eu, si nu invers. Nu ma consider buricul pamantului.

Ti-ar fi placut sa fii?
Sigur! Iti dai seama, sa vezi tot pamantul si dupa aia un gropoi mare de zeci si sute de kilometri, o adancitura, iar acolo sa fiu eu – buricul pamantului!

A fost greu sa fii insurat douazeci de ani?
Da, e greu, fiindca iti creeaza mai multe obligatii decat satisfactii. La inceput e haios, dar dupa aceea cei doi parteneri dezvolta un fel de singuratate agresiva la adresa celuilalt. Nu mai esti baiatul pe care l-am cunoscut… E adevarat, dar si tu erai altfel… De aia, pe mine m-a impresionat o reclama la o bere. Era un rocker, motociclist, si se indragosteste de o fata. Si fata il schimba, ii ia haina de piele, din motociclist il face automobilist si dupa ce termina transformarea se uita la el si ii zice: “Nu mai esti baiatul pe care l-am cunoscut.”

„Toate existentele noastre sunt niste esecuri, dar specia merge inainte. Bunica mea a fost maritata de ai ei cu un functionar de viitor care trebuia sa fie casatorit. Au facut noua copii, dar nu a fost nicio clipa dragoste dintre ei. Si bunicii ii era frica de moarte la 98 de ani. Fiindca nu traise, saraca, desi avea 98 de ani!”, Florin Iaru, poet

 

Tu ai facut ce trebuia sa faci?

Ca dovada ca nu mi-e frica de moarte. Moartea imi pare fireasca. Sa-ti povestesc ceva. In 1990 veneam de la o gagica. Nu imi facusem injectia cu insulina, bausem niste vin dulce, si n-am voie dulce cu diabetul meu, am zis c-o fi betie, da-i cu zeama de varza, nimic! M-am trezit la spital dupa 12 ore, am avut filmul taiat total! Am avut o coma de sase ore. Alta viata, nene! Si stiu cum e moartea: un perete alb cu niste gauri negre.

Asa e moartea: un perete alb cu niste gauri negre?
Asa e. Asta-i moartea.

Azi e ziua mondiala a fericirii (n.r. 20 martie).
M-ai omorat! Privit dinspre ceilalti, par fericit. Sunt mai degraba norocos. Am o teorie: te culci seara la capatul puterilor si mereu se va intampla ceva dimineata. Daca rasare soarele, atunci pot si eu.

Esti mai degraba diurn?
Sunt si nocturn, sunt oricum. Pot sa scriu oriunde, pe un colt de masa daca e nevoie, mi-am scris unele povestiri pe telefonul mobil. Primeam telefon: “Ce faci, nu scrii?”. Gata!

Scrii mai bine sub presiune?
Am nevoie de un dead-line. As vrea dupa dead-line sa mai am un ragaz, ca sigur mai am ceva de spus. Sunt un om lenes si lenesii amana daca nu au dead-line.

 

„Omul are dreptul macar la ultima alegere”

Ce zodie esti?
Gemeni. Acum, in mai.

Ce moarte ai vrea?
Usoara.

Un infarct, ceva?
Nu, ceva si mai usor, sa fiu undeva pe drum, pe alte meridiane.

Ai cochetat cu suicidul?
O singura data. Am vrut sa demonstrez ca oricine se poate sinucide. Dar viata e frumoasa.

N-ai intelegere pentru sinucigasi?
Am pentru altceva. Tatal meu a facut cancer la 76 de ani. Si in ziua in care s-a trezit dupa operatie spunea – m-am vindecat, nu ma mai doare. A urmat perioada cea mai grea. In perioada aia nu li se spunea bolnavilor ca sunt bolnavi. El simtea ca nu e in regula, dar noi toti il minteam, ii spuneam ca e. El insista sa ii spunem daca are cancer, ca sa nu mai manance si sa moara linistit. Si asa l-am dus trei sferturi de an si regret si acum, daca as putea as schimba asta. Sunt pentru eutanasiere. Omul are dreptul macar la ultima alegere. Nu mai am nicio sansa? OK, atunci lasa-ma macar sa fac o ultima alegere – sa nu ajung o bucata de carne care se caca si se pisa pe ea. E singurul meu drept. Din nefericire, aici se deschide Cutia Pandorei, in care toate porcariile din lume sunt posibile.

Religia?

Nu religia, cel mai rau e interesul unora ca altii sa moara. Pentru bani poti convinge pe oricine de orice. Eu pot sa iau o hotarare, ca n-am proprietati si nici nu vreau sa mostenesc pe nimeni.

 

„Toate civilizatiile se bazeaza pe o fericire impusa: e bine cum e”

Ce planuri ai?
Vreau sa termin rahatul ala de roman. Domnule, scriu la un roman care nu imi iese! De douazeci de ani nu imi iese. E cel mai important, pentru ca am visat trei zile la rand acelasi vis. Eh, cand e sa pun visul asta in vorbe nu iese bine. Daca il public, va fi boom-ul pe piata romanelor din lume.

Rupi cu el.
Ehe! Mai ales ca nu seamana cu nimic din ce s-a scris pana acum.

Esti fericit?
Am momente. Am o mie de motive, pot sa fiu pe strada, la o masa.

Fericirea poate sa dureze?

Nu poate. E doar o strafulgerare.

E o intamplare?
E. Cand iubesti si esti iubit, de exemplu.

Cei mai multi sunt nefericiti, atunci.
Oamenii in general compenseaza nefericirea. Toate civilizatiile se bazeaza pe acest tip de fericire impusa: e bine cum e. Oamenii se amagesc ca a fost bine cum a fost.

In 2001 ai divortat de prima sotie.
A fost nasol, am lasat casa, tot.

Cu ce ai plecat de acasa?
Cu o punga in care aveam o haina si un telefon mobil. Cam asta a fost tot.

De ce?
Eu stiu foarte bine cand sunt vinovat. Justitia oamenilor nu ma intereseaza. Stiu sa pedepsesc mai eficient. In general cel parasit, cel inselat, cel pacalit trebuie compensat. Nu poti sa i-o tragi si sa-ti tragi si banii. Iar eu eram vinovat.

Te-ai recasatorit, ai facut un copil.
Da, ala mic are patru ani si jumatate. Sigur ca e al meu si e mai cu mot. E sanatos, e voinic, e voios, se joaca, e curios, intreaba. Are totul deschis in fata. Numai intamplarea sa nu fie naspa. Gandeste-te la cele 14 milioane de mame care si-au pierdut 14 milioane de copii, in transeele din Primul Razboi Mondial. Sunt 14 milioane de destine care ar fi putut sa se implineasca si nu s-au implinit.

Ce zici, o sa fie pace, o sa fie bine?
Nu stiu. Ni s-a cam urat cu binele.

E buna o cura de rau din cand in cand?
Cu o singura conditie: sa nu ti se intample tie. Cei care s-au trezit dupa al Doilea Razboi Mondial au facut tot ce puteau ei ca sa fie bine, dar suntem o specie nelinistita. Tot ce e in jurul nostru se intampla si noi ii cautam un sens. Stranuta un voda, un rege, si ne fute noua viata. Pe unul il doare stomacul…

…altul are priapism.
Sau asa. Si e nasol. Asta e istoria lumii, nu e nimic altceva. Noi studiem bataliile in loc sa studiem viata normala. Toate civilizatiile au avut niste ani de pauza, de liniste, nu? Intr-un oras bulgar intra Mihai Viteazu, face o expeditie de pedepsire si trimite la Viena 20.000 de capete! 20.000, ma!

Istoria ii retine pe asasini?
E cam ca televiziunea din ziua de azi. Era odios, era perfect, o, Doamne! Dar specia a mers inainte. Specia se simte foarte bine, se freaca pe burta, azi am mai facut un milion de locuitori.

Specia e invingatoare.
Sa speram ca macar cat traiesti tu sa fie invingatoare.

 

„Stii ce e fericirea? E sexul creierului”

Ce femei admiri?
Femeia pe care o admir cel mai tare e o istorie, o poveste – Seherezada. Pe ea o admir cel mai tare, a amanat o mie si una de nopti o condamnare, stia cele mai multe povesti. I-a facut si doi copii aluia si el habar n-avea. A fost tare, ce sa mai! Geniala! I-a plasat-o pe sora-sa cat era ea lauza, si ala nu si-a dat seama.

Asta sa fie femeia?

E femeia care prin inteligenta ei a culcat la pamant toate regulile. Le-a facut praf!

Si din viata reala?
Pot sa spun o femeie care nu are niciun soi de conotatie femeiasca: Doina Cornea. Am o mare admiratie pentru ea. Cand am cunoscut-o in decembrie 1989 credeam ca e o babuta, proasta la cap si cu gargauni, ca sa descopar ca ea judeca foarte corect, cu un al saselea simt, specific feminin, si eu judecam prost. Stiai ca femeile cand intra intr-un loc scaneaza totul dintr-o privire si pot stabili ce relatii sunt intre cei din acel loc?

Sunt femei pe care le admir de la distanta. O admir pentru tenacitate si un fel de jemanfisism pe Alina Mungiu-Pippidi. Ea n-are dreptate intr-un singur lucru: cand se pune in postura de atoatecunoscatoare, dar o inteleg. Sau pe “Pufulet”, pe Adriana Saftoiu, care s-a schimbat mult si ca persoana, din punct de vedere fizic. E OK, e sexy acum. Cum o cheama pe frumusica aia, actrita, blonda? Charlize Theron! Ea va fi o batrana cu gusa. Toate lucrurile urate sunt acoperite de tinerete. In tinerete totul e acoperit.

Oamenii la batranete devin ei insisi?
Scapa de complexele grupului, in tinerete facem ce vrea grupul. Persoanele mai mature sunt de fapt mai libere, ca au scapat de presiunea grupului. Din pacate, nici asta nu foloseste la nimic.

Ajungi usor-usor la Ecleziastul“? Totul e desertaciune?
Ajungi, ce sa faci? Tot ce e campanie acum referitor la varsta a treia, ca e foarte bine, e o campanie ordinara. Varsta a treia e un cacat. O alta problema e si cu standardizarea literaturii. Daca nu ai citit cartea asta, nu existi! Nu ma innebuni, in cate exemplare a aparut? 30.000.000! Nu multumesc, sa citesc jegul pe care l-ai mai oferit la 30.000.000?

Traim intr-o lume in care marketingul dicteaza.
Ma cac in el de marketing. Stii ce e fericirea, de fapt? E sexul creierului. Casa de vis, masina de vis, gadgetul de vis, femeia de vis, care nu sunt decat niste monstri de cauciuc la care tragi din greu la rame, in singuratate. Vorbesc foarte serios.

Ma gandesc la o femeie care n-a fost niciodata frumoasa, ba dimpotriva, la Nina Cassian, care a rupt in dreapta si in stanga. Ii rupea! Ii futea Nina de ii lasa lati. Ii facea din vorbe. Spiritul ei era masculin intr-o mare de etern feminin. Tu stii ca s-a sinucis un barbat pentru ea? Era un poet care scria parodii, il chema Virgil Vasilescu. Scria parodii extraordinare, i-a scris chiar si ei una. Eh, l-a terminat Nina. O data isi alegea si intra in ei. Nina, Nina…

CV

Iaru, poetul care a innebunit si i-a parut rau

Poetul Florin Iaru s-a nascut la 24 mai 1954, ca fiu al profesorului de matematici Ilie Ripa si al profesoarei de limba romana Lucia Iaru. A absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti in 1978.

Este casatorit cu scriitoarea Cecilia Stefanescu, cu care are un fiu de patru ani si jumatate, Vlad. A mai facut un mariaj, iar din prima casatorie are de asemenea un fiu, Bogdan, 31 de ani.

A fost membru al celebrului „Cenaclu de luni”. A scris poezie, dar si proza si publicistica. Printre cele mai cunoscute volume ale sale se numara: Cintece de trecut strada, 1981, Aer cu diamante, 1982, La cea mai inalta fictiune, 1984, Innebunesc si-mi pare rau, 1990, Poeme alese, 2002, Fraier de Bucuresti, 2011. Lucreaza de douazeci de ani la un roman, care nu-i iese. S-a remarcat in presa la “Academia Catavencu”, actualul “Catavencii”.

Apare frecvent la televizor, unde discuta politica. De ce? Raspunsul e dezarmant de simplu: trebuie sa si traiasca din ceva. Daca vreti sa stiti, si chiar daca nu vreti, frumusetea acestor versuri nu e achitata de nimeni si nu tine de foame: „Era atit de frumoasa / incat vechiul pensionar / se porni sa roada tapiteria / scaunului pe care ea a stat“. Asa incepe poemul „Aer cu diamante” de Florin Iaru.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.