E vară, e vacanță, iar destinațiile de concediu au fost alese de luni bune deja. Unii merg pe mâna agențiilor de turism pentru cât mai puține bătăi de cap, alții au vrut să se ocupe singuri de toată organizarea, de la bilete de avion până la cazare. Dar fiecare a ales pentru sine.
E greu în condițiile lumii de astăzi să îți imaginezi că altcineva ar putea să decidă pentru tine sau pentru copilul tău unde trebuie petrecută vacanța de vară și cum trebuie organizat timpul liber. Au existat însă ani în care acest lucru chiar se întâmpla.
Pentru tinerii și copiii României interbelice, statul a inventat coloniile de vară, la munte și la mare. În anul 1928 existau șapte astfel de colonii pentru ucenici și ucenice în Călimănești, Timișul de Sus, Bran, Sărata – Scorei, Asău și Techirghiol. În anul respectiv Ministerul Muncii aloca pentru funcționarea lor 3.750.000 de lei.
În cazul copiilor autoritățile făceau o triere în rândul celor cu vârste cuprinse între 7 și 11 ani. Dincolo de criteriul vârstei mai era o condiție care trebuia bifată pentru a intra în colonie: să fii din familii de muncitori, din familii cu mai mulți copii sau să fii orfan. În colonii copiii erau organizați în grupuri de câte 15 la mare și 25 la munte. Fiecare grupă purta un nume – Fluturii, Gâzele, Furnicile.
Pentru copii, Ministerul Învățământului Public a dezvoltat mai târziu (după instaurarea regimului comunist) și un plan care ar fi trebuit urmat de toți educatorii din colonii pentru a asigura buna dezvoltare a participanților. Planul viza promovarea și consolidarea republicii populare în mințile tinerilor.
Pentru această ediție de vară a Pixului cu mină ne-am uitat peste acest program din 1948 numit Caiet pentru activitatea cultural-educativă în tabere și colonii, dar și peste lucrarea Coloniile de vară pentru ucenici și ucenice, Buletinul Muncii nr. 1-6, ianuarie-iunie 1929.
Vă dorim vacanțe planificate doar de voi!
Justificarea coloniilor la copii
Una dintre problemele capitale care preocupă guvernul este aceea a protecției copilului.
S-au deschis creșe, cămine de zi. cămine pentru orfani, centre de lapte, dispensare și se organizează pentru vara aceasta solarii, cămine sezoniere și colonii de vară.
Coloniile de vară sunt instituțiuni care pot deveni, printr-o bună și sistematică reglementare, cel mai puternic instrument în opera de asistență a copilului. Ele urmăresc crearea unui mediu educativ prielnic unei bune dezvoltări psihice a copilului. Odată cu redresarea fizică colonia trebuie să aibă o înrăurire hotărâtoare și în ce privește educarea caracterului copiilor.
Ele constituie de asemenea un prilej de a înlesni copilului încadrarea în colectiv și a-i da o educație democratică progresistă.
Coloniile de vacanță trebuie conduse de oameni pricepuți, conștienți, cu responsabilitate precisă. Ele trebuie controlate și urmărite cu toată atenția.
Educație moral-socială
Copiii să fie puși a citi reviste pentru copii și tineret. Li se vor înfățișa evenimentele zilei pe tărâm intern și internațional într-o formă potrivită priceperii lor.
Vor asculta emisiunile pentru copii și tineret ale posturilor noastre de radio.
Îndrumătorul și animatorul copiilor va fi educatorul, care vă căuta cu orice prilej să le insufle sentimentele de solidaritate, camaraderie, devotament, patriotism fără însă a le da un caracter scolastic. Ședințele să fie libere, sub formă de discuții, aplicări, lectură, în dormitor, la mese, în mijlocul naturii.
Să li se dea noțiuni de viață civică, arătându-le binefacerile regimului democrat.
Să se lucreze cu ei la colțul Republicii Populare Române și jurnale de perete, unde vor trece evenimentele importante din viața de colonie.
Justificarea coloniilor la ucenici
Odată cu reglementarea timpului de muncă la 8 ore pe zi și a repausului săptămânal de Sâmbătă la 12 a.m până Luni dimineața, s-a ivit problema întrebuințării raționale a acestui timp liber al muncitorilor. Ei se pot odihni îndeajuns sub acest regim, și își pot reîmprospăta forțele, cu condiția ca în aceste ore libere să fie ocupați numai pentru întremarea și ridicarea lor morală.
Dacă în acest caz întrebuințarea timpului liber al muncitorilor poate fi organizată prin – conferințe, biblioteci, publicații, teatru, cinematograf, șezători și sporturi, întrebuințarea unui timp liber mai îndelungat care trebuie să i se acorde muncitorimii odată pe an, nu poate fi folositoare decât prin organizarea vieții în aer liber. În acest scop s-au creat coloniile de vară în localitățile de munte și mare. Coloniile acestea au dat în toate țările și totdeauna cele mai bune rezultate.
Pentru întremarea fizică și morală
Coloniștii, în majoritatea lor elevi ai școlilor de ucenici și ucenice, au mers pe serii variabile în aceste colonii și pe termene de 15-30 zile. Ei au fost în prealabil examinați de medici, și au fost repartizați după indicațiile acestora, la munte sau la mare, numai cei debilitați dar necontagioși.
Viața petrecută de ei în mijlocul naturii, cu excursii, odihnă, îngrijire și hrană bună a fost pentru întremarea lor fizică și morală mai mult decât mulțumitoare.
Program de colonie (Timișul de Sus)
7:00 – primul semnal
7:10 – al doilea semnal. Ridicarea drapelului
7:15 – exerciții de desmorțire
7:30 – spălarea
8:00 – gustarea de dimineață
8:30 – gospodărie
9:00 – oră de studiu
10:00 – programul recreativ de dimineață
11:30 – înnot
12:15 – inspecția
12:30 – prânzul
1:30 – odihna
2:45 – jocuri și program recreativ de după amiazi
5:00 – înot
6:15 – coborârea drapelului
6:30 – cina
7:15 – jocuri în grupuri și cu toții
8:00 – focul taberei sau șezătoare
9:30 – primul fluer pentru culcare
10:00 – stingerea
Program de colonie 2 (Sărata)
Ca trăsătură generală programul coloniei a fost întocmit spre a fi un prilej de întremare trupească prin viața în aer liber, baie, mișcare regulată, odihnă la timp și hrană suficientă.
Tot prin acest program s-a urmărit îndreptarea morală și ordonarea vieții prin exactitate. S-a ajuns la aceasta prin muzică bisericească și populară făcută în comun, prin cunoașterea frumuseților naturii și prin meditațiile făcute zilnic la ora laptelui, când toată colonia era întrunită în același gând de ridicare sufletească.
S-a făcut regulat gimnastică, joc cu mingea, jocuri de curte, băi de soare și coruri.
Hrana în colonia Techirghiol
Alimentarea ucenicilor, adusă de pe piața din Techirghiol și Constanța a fost abundentă și de bună calitate. Dimineața s-a servit ceai cu pâine și unt sau cacao cu lapte, la prânz și seara câte două feluri. Joia, Duminica și sărbătorile câte trei feluri și fructe, iar la zece dimineața și patru suplimente de gustări.
(…) Rezultatele materiale au fost mulțumitoare, întrucât mai toți ucenicii au câștigat în greutate, datorită vieții pe care au dus-o.
În ceea ce privește confortul taberei, el a fost complet și mulțumitor din toate punctele de vedere. Sala de mese, lesne de transformat, a servit cu scena ei drept sală de teatru, bibliotecă și muzeu. Un bufet și un bazar, în afară de instalațiile și materialul de sport și canotaj, a desăvârșit acest confort.
Singura lipsă de care au suferit mai mult ucenicii a fost cea materială. Din această cauză Ministerul a plătit transportul la câteva grupe pe C.F.R., cu o reducere de 50%.
