GHINION: Doar 57% dintre copiii cei mai dezavantajați au primit 500 de lei pentru rechizite și îmbrăcăminte

Joi, 20 aprilie, o femeie dintr-o comună din județul Dâmbovița își ia copiii, cele două carduri primite de la școală în valoare de 500 de lei fiecare, lista cu unitățile comerciale în care sunt acceptate, primită tot de la școală – și pleacă la cumpărături. Poate să ia haine și încălțăminte pentru copii.

Suma de 1000 de lei i-a fost dată de statul român pentru anul școlar în curs, care se încheie în mai puțin de o lună și jumătate. Au fost primele plăți efective realizate în cadrul Schemei Naționale de Sprijin pentru Elevii cei mai Defavorizați (SNSED), la doi ani de zile după ce aceasta a fost implementată formal prin ordonanță de urgență.

Marcată de bâlbâieli administrative și minciuni politice, operaționalizarea acestei scheme sociale este ilustrativă pentru disprețul și delăsarea de care beneficiază în practică sforăitoarele măsuri și intervenții guvernamentale în îmbunătățirea accesului la educație și combaterea abandonului școlar.

În 2020, după aproape o jumătate de an de pandemie COVID-19, guvernul PNL condus de Ludovic Orban și girat de Klaus Iohannis anunța că e imperativă reducerea impactului socio-economic produs de epidemia de coronavirus asupra grupurilor vulnerabile.

Printre acestea, unul dintre cele mai importante identificate era cel al copiilor cei mai dezavantajați, aflați în risc major de abandon. Se adopta, spre sprijinirea lor imediată, o ordonanță de urgență, care instituia mecanismul SNSED și dispunea acordarea unor tichete electronice de 500 de lei pentru fiecare beneficiar identificat.

Anii au trecut, guvernele și miniștrii s-au schimbat, unii copii dintre cei mai dezavantajați au abandonat școala pentru totdeauna – iar autoritățile de la Palatul Victoria, aflate sub girul aceluiași Klaus Iohannis, reușesc în sfârșit să facă primele plăți în cadrul schemei urgente.

Joi, pe 20 aprilie 2022, o parte din preșcolarii și școlarii care provin din familii dezavantajate au primit cei 500 de lei promiși de guvernul condus de Ludovic Orban în vara lui 2020 pentru îmbrăcăminte și rechizite.

Să se bucure copiii de Paște

, a declarat triumfător pentru Dela0.ro ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Marcel Boloș. Ministerul său este coordonatorul finanțării programului social.

Și totuși, copiii care s-au bucurat de Paște sunt mai puțini decât școlarii care bifează efectiv criteriile acordării tichetelor electronice pentru haine și rechizite. Mult mai puțini. O documentare Dela0.ro arată că nici 6 din 10 copii dintre cei mai dezavantajați au mai rămas în atenția guvernului, după doi ani de cazne și poticneli administrative. Practic, autoritățile centrale au avut nevoie de aproape doi ani pentru a operaționaliza o politică publică urgentă. Și o implementează incomplet, la aproape jumătate din standardul desemnat inițial.

În loc de peste 430.000 de școlari și preșcolari eligibili pentru program, mai primesc tichete doar 247.000, indică datele compilate în cadrul documentării Dela0.ro.

În tot acest timp, liberalii s-au lăudat în discursuri și programe despre cum se luptă cu efectele pandemiei, despre cum combat abandonul școlar, despre cum sprijină educația, dar și industria de îmbrăcăminte și încălțăminte, prin aceste tichete de 500 de lei. 

În realitate, liberalii au gândit un program social doar pentru că veneau alegerile parlamentare și aveau nevoie de muniție discursivă în contextul problemelor sociale determinate de pandemie.

Fără să știe exact cui se adresează și cine sunt beneficiarii, neavând nicio intenție reală de a sprijini elevii cei mai dezavantajați, ignorând chiar caracterul urgent al măsurilor pe care le adoptaseră din pix, liberalii conduși de tandemul Iohannis-Orban n-au mai ajuns vreodată să explice public de ce schema lor de salvare a copiilor cei mei dezavantajați a eșuat lamentabil.

Dublat de lipsa de profesionalism, cinismul politic liberal s-a soldat în practică astfel: joi, 20 aprilie 2022, doar 57% dintre elevii cei mai dezavantajați au primit tichetele electronice de 500 de lei pentru rechizite și îmbrăcăminte. 

Povestea încâlcită a tichetelor de 500 de lei este povestea eternă a adoptării și implementării de politici publice în România. Ea ar putea fi chiar și povestea voucherelor de 30 și 50 de euro anunțate în aprilie 2022 de către coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR. Faptul că sursa de finanțare pentru cele două nu este încă sigură este un prim indiciu al felului în care lucrează guvernarea. 

Un eșec administrativ de proporții, Schema Națională de Sprijin pentru Elevii cei mai Defavorizați este prezentată acum ca un succes. Nimic nu-i oprește pe politicieni să se laude că au acordat sprijin financiar pentru aproape 250.000 de preșcolari și școlari din familii dezavantajate.

Dar jurnalismul – și faptele pe care le adună – are tocmai această menire: să ne amintească tuturor că alți aproape 200.000 de copii dintre cei mai defavorizați au rămas în afara intervenției guvernamentale. Care a sfârșit prin a fi dimensionată în așa fel încât din banii alocați copiilor defavorizați să se economisească niște zeci de milioane de euro, pentru alte nevoi de PR politic.

Iată faptele.

În iulie 2020, Guvernul Orban adopta cu surle și trâmbițe Planul Național de Investiții și Relansare Economică.

Planul era gândit în contextul crizei sociale și economice provocate de pandemia COVID-19. Îndelung gândite și croite pe potriva diferitelor nevoi, măsurile aveau menirea să repună România pe picioare. Așa se lăudau, cel puțin, premierul Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis (cel care a funcționat efectiv de-a lungul anului 2020 ca agent electoral al PNL, în perspectiva alegerilor parlamentare).  

La capitolul Educație, Guvernul Orban anunța că are în vedere un program de vouchere de 30 de milioane de euro pentru elevii care provin din familiile cu venituri mici sau cu venituri sub venitul minim garantat aflați în risc de sărăcie severă pentru achiziționarea de rechizite școlare, îmbrăcăminte și încălțăminte. Beneficiari estimați: 400.000 de preșcolari și școlari. 

Lansarea oficială a Planul Național de Investiții și Relansare Economică s-a făcut în prezența președintelui Klaus Iohannis, o lună mai târziu. 

În august 2020, Guvernul Orban adopta și ordonanța de urgență 133 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizați. 

Cum justificau liberalii nevoia adoptării de urgență a acestei măsuri? 

Deoarece în această perioadă generată de criza virusului COVID-19, una dintre cele mai afectate categorii de persoane este categoria copiilor cei mai dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial, având în vedere abandonul școlar ridicat, provocat și de închiderea școlilor și lipsa accesului la învățământului online, pentru care sunt necesare măsuri de sprijin pentru reducerea abandonului școlar, sprijin constând mai ales în asigurarea materiale școlare necesare pentru a evita manifestarea riscului de sărăcie extremă în rândul populației celei mai expuse riscurilor de orice natură, se justifică necesitatea asigurării unor condiții minime de participare la școală prin oferirea de materiale școlare.

Guvernul mai arăta că în lipsa unor măsuri concrete și rapide s-ar vulnerabiliza și mai mult categoria copiilor cei mai dezavantajați. 

Deși formulate pe hârtie, măsurile nu s-au mai concretizat rapid. Implementarea lor efectivă avea să dureze aproape doi ani de zile. S-a vulnerabilizat în acest timp și mai mult categoria copiilor cei mai dezavantajați? Nu avem un răspuns concret, pentru că autoritățile centrale n-au explicat niciodată consecințele practice ale bâlbelor, inabilităților și dezinteresului lor.

În schimb, politicienii s-au lăudat de la bun început cu adoptarea hârtiei care dispunea măsurile concrete și rapide. În august 2020, premierul Ludovic Orban anunța de la tribuna Parlamentului că fiecare elev contează. De aceea, dădea asigurări că elevii din familii defavorizate vor primi tichete în valoare de 500 de lei pentru începutul de an școlar 2020-2021.

În teritoriu, vice-premierul liberal Raluca Turcan anunța la rândul ei programul cu surle și trâmbițe. Fotografia politicianei zâmbind însoțea triumfătoare știrile scrise despre acest ajutor guvernamental acordat de PNL celor mai năpăstuiți copii din România.

În noiembrie 2020, deși cunoștea faptul că schema sa de sprijin educațional era într-o întârziere majoră, fLudovic Orban nu avea nicio problemă să se laude cu reușita la aniversarea unui an de guvernare liberală.

După promulgarea ordonanței 133 din 2020, cele 41 de prefecturi din țară au început să strângă solicitările pentru tichete de la primării. Acestea din urmă le solicitau potențialilor beneficiari să se înscrie, pe bază de dosar. Oficial, ideea era ca în octombrie 2020 tichetele să fie distribuite. Acest parcurs administrativ nu a fost niciodată împlinit.

La finalul lunii noiembrie 2020, Guvernul Orban știa însă de la prefecturi, care trimiseseră listele, câți beneficiari eligibili există. Cifra era de 444.442 de preșcolari și școlari, cu mult peste cât erau desemnați estimativ în programul liberal de redresare socială și economică. 

Potrivit notei de fundamentare a ordonanței de urgență 133 din 2020, suma alocată pentru susținerea programului era de 130 de milioane de lei. La o valoare de 500 de lei a tichetului, asta înseamnă că 260.000 de beneficiari potențiali ar fi trebuit să primească ajutorul pentru rechizite și îmbrăcăminte.

Solicitările efective venite de la prefecturi dădeau însă peste cap toate calculele estimative. Eligibili erau cu 184.442 mai mulți.

În decembrie 2020 Dela0.ro publica informația că liberalii deciseseră să amâne plata tichetelor de sprijin educațional, chiar dacă prezentaseră această măsură ca fiind o urgență absolută. 

Guvernul PNL avusese o alegere de făcut: știa că nu există bani pentru toți beneficiarii, iar în contextul alegerilor parlamentare mai importante politic – deci prioritare bugetar – deveneau voucherele pentru vârstnici. 

Ne-am grăbit cu acelea, să ajungă la pensionari, să poată beneficia de o masă caldă. Programul pentru copii îl preluăm în luna ianuarie

, ne declara la acel moment ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Dar era o minciună. Schema Națională de Sprijin pentru Elevii cei mai Defavorizați nu urma să fie implementată nici în ianuarie 2021. De fapt, nicio plată nu avea să fie făcută în cadrul său de-a lungul întregului an școlar 2020-2021. Copiii cei mai dezavantajați nu mai erau o prioritate pentru guvernanți. Trecuseră, totuși, alegerile.

La început de 2021, România are un nou guvern, condus de Florin Cîțu, și un alt ministru la Investiții și Proiecte Europene, în persoana lui Cristian Ghinea.

Noul guvern găsea Schema Națională de Sprijin pentru Elevii cei mai Defavorizați cu mai mulți beneficiari decât erau estimați, cu date care se contraziceau, cu fonduri insuficiente pentru implementare și prefecturi care nu doreau de fapt să fie implicate în procesul de distribuire a tichetelor (se invoca lipsa de capacitate administrativă). 

L-am contactat pe Cristian Ghinea pentru a înțelege cum s-au dimensionat și redimensionat nevoile și mijloacele din cadrul SNSED. Fostul ministru (n.r. – Ghinea a ocupat funcția până în toamna lui 2021) a explicat pentru Dela0.ro că s-a încercat implementarea unui circuit mai simplu. Mai exact, locul prefecturilor și primăriilor era luat de inspectoratele școlare și de școli. În acest context au fost demarate, în martie 2021, discuții cu Ministerul Educației. 

Pe 5 aprilie 2021, Ministerul Educației transmitea liste actualizate ale beneficiarilor măsurii de sprijin educațional. Apoi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene  începea să lucreze la amendamentele de modificare a OUG 133/2020 (era necesară retrasarea circuitelor administrative, prin eliminarea prefecturilor și introducerea organismelor școlare). 

Între timp OUG 133/2020 devenea lege, pe 28 iunie 2021. În Parlament proiectul de adoptare nu suferea niciun amendament – deși avea nevoie. Pe 29 iunie, la o zi după ce președintele Klaus Iohannis promulga legea, Guvernul Cîțu adopta o ordonanță de urgență pentru modificarea OUG 133/2021. Criteriile de acces la tichete rămâneau nemodificate. Ce modifica noua ordonanță erau partenerii instituționali și modul de implementare al măsurii. 

Din listele actualizate în 2021 de către Ministerul Educației prin inspectoratele școlare rezultau 431.000 de beneficiari ai Schemei Naționale de Sprijin pentru Elevii cei mai Defavorizați. Inventarul celor eligibili era apropiat de cel rezultat în urma numărătorii efectuate de prefecturi la final de 2020.

Următoare mișcare a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene era să obțină de la Comisia Europeană creșterea finanțării, din moment ce devenise clar pentru toată lumea că nevoile intervenției de sprijin educațional nu vizau deloc doar circa 260.000 de preșcolari și școlari. În august 2021, finanțarea pentru program creștea de la 130 la 216 milioane de lei (printr-o suplimentare a sumei inițiale primite de România de la Comisia Europeană pentru această măsură). 

În noiembrie 2021, cu un nou an școlar deja început, MIPE posta un anunț pe site-ul instituției: 431.000 de elevi urmau să primească tichete de 500 de lei. În acest context era specificată și creșterea alocării. 

Iată-ne în primăvara anului 2022, mai exact pe 19 aprilie. Dela0.ro ajunge să discute iar cu ministrul Marcel Boloș despre tichetele de sprijin educațional în valoare de 500 de lei. Cu același factor guvernamental discutasem și în iarna lui 2020. Au trecut mai bine de 15 luni de atunci. 

Pe 14 aprilie am deschis creditele pentru plata lor (n.r. – tichetele pentru rechizite și îmbrăcăminte). Sper să ajungă în conturi până joi, să se poate bucura copiii de ele de Paște

, a declarat Boloș.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a mai spus că au fost distribuite la 247.000 de elevi. Nici vorbă de 431.000 de beneficiari finali eligibili cum anunța același minister în noiembrie 2021.

Ce s-a întâmplat cu cele 216 milioane de lei, suma alocată programului după ce devenise evident că numărul beneficiarilor eligibili e cu mult mai mare decât evaluarea inițială? Marcel Boloș susține senin că toate cifrele anterioare ar fi fost doar estimări – și că abia acum, în 2022, s-ar fi ajuns la datele reale.

De la un număr estimat de 431.000 am ajuns la un număr real de 247.000, iar alocarea este acum de 122 de milioane

, a susținut Boloș.

Am revenit telefonic la fostul ministru Cristian Ghinea. Acesta ne-a asigurat că cifra de 431.000 nu a fost o estimare. E baza de date validată de Ministerul Educației după ce fiecare școală și-a completat datele în SIIR (n.r. Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România), a precizat fostul ministru. Probabil vor să facă economie, a conchis Ghinea.

Pentru a confirma ipoteza, am contactat mai multe inspectorate școlare. Niciun reprezentant al acestora nu a fost de acord să fie citat cu nume și prenume. Toți au solicitat protecția anonimatului.

Inspectoratele școlare au primit inițial de la Ministerul Educației un inventar estimativ cu privire la beneficiarii eligibili. Au cerut apoi școlilor să verifice și să completeze listele (acolo unde era cazul). Unul din inspectoratele cu care am comunicat a compilat o listă mai mare cu 20% decât estimarea. Alt inspectorat a sfârșit cu o listă de beneficiari efectivi mai mare cu 50%. 

Deși lista actualizată în cazul unui inspectorat cuprinde peste 6.000 de beneficiari, instituția a primit acum doar vreo 3.000 de carduri pe care să le distribuie. Exact atâția beneficiari cuprindea lista inițială primită de la Ministerul Educației. Ce se întâmplă însă cu restul elevilor care ar trebui să primească acest sprijin educațional, conform criteriilor legale? Inspectoratelor școlare li s-a explicat că va exista o etapă a doua de alocare, în care și ceilalți eligibili vor primi tichete. Absolut nimeni nu știe cum anume se va proceda administrativ.

În orice caz, ministrul Marcel Boloș de la Investiții și Proiecte Europene (instituția care efectuează propriu-zis plățile) susține că nu există beneficiari în plus și că suma finală distribuită în cadrul programului, pentru anul școlar 2021-2022, este de 122 de milioane de lei, niciun leu în plus.

Într-o realitate aparent paralelă, inspectoratele școlare contactate de Dela0.ro dețin evidențe care demonstrează că numărul preșcolarilor și școlarilor eligibili în Schema Națională de Sprijin pentru Elevii cei mai Defavorizați este mult mai mare de 247.000.

Guvernul Nicolae Ciucă, căruia președintele Klaus Iohannis îi acordă de asemenea tot girul, a ales să împartă tichete pentru doar 57% din elevii eligibili, chiar dacă în afară rămân 43% dintre cei mai dezavantajați copii.

Restul de 94 milioane de lei, economisiți acum prin reajustarea din pix a realității factuale, vor acoperi – eventual – celelalte vouchere promise de guvernare pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile. Promisiunile sunt nenumărate. Dacă Guvernul Orban repornea România prin programele sale, Guvernul Ciucă făgăduiește să o sprijine cu nenumărate măsuri sociale.

Nevoile efective ale beneficiarilor sunt, desigur, ignorabile într-o țară a cărei administrație centrală nu reușește nici măcar să stabilească realist numărul lor.

Iar cu totul necunoscute rămân și datele referitoare la vulnerabilizarea suplimentară a copiilor pentru care măsurile concrete și rapide promise acum aproape doi ani nu au mai devenit realitate niciodată. Politicienii pot răsufla ușurați: nimeni nu poate arăta cu precizie câți elevi au abandonat deja școala, între toamna lui 2020 și primăvara lui 2022, pentru că nu aveau haine și rechizite.

Potrivit rapoartelor publicate anual de Ministerul Educației, cele mai recente date privind abandonul școlar în primar și gimnazial vizează intervalul 2019-2020. Suntem în aprilie 2022, dată la care un minister funcțional al Educației ar fi trebuit să știe deja câți elevi nu s-au mai prezentat la școală la începutul anilor școlari 2020-2021 și 2021-2022. 

În ianuarie 2022, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu ne-a avertizat, în orice caz, că situația abandonului școlar va fi gravă.