Eminescu să ne judece

Academia Română a sărbătorit Ziua Națională a Culturii ținând discursuri despre gloria trecutului și lansând o aplicație mobilă - Mihai Eminescu, întreaga operă. Pentru realizarea programului informatic, un centru de cercetare din subordinea Academiei a apelat la resurse ONG din zona ultra-conservatoare, ale cărei valori identitare au fost cel mai bine ilustrate – în ultimii ani – de discursul Coaliției pentru Familie și al sateliților săi.

8

Cel mai înalt for științific din România – Academia Română – l-a omagiat pe Mihai Eminescu organizând în cursul zilei de 15 ianuarie un eveniment de vitrină: lansarea unei aplicații mobile promovată ca fiind “a doua mare relansare a Operei eminesciene după seria tipărită de-a lungul ultimului secol de către Academie”.

Sindrofia a debutat, înainte de ora prânzului, în foaierul Ateneului Român din București, cu o expoziție eminesciană. Lucrurile au continuat după amiază sub aula Ateneului, cu discursuri despre gloria trecută și nevoia redescoperirii valorilor tradiționale.

Punctul central al întregului eveniment – care i-a avut printre invitați pe președintele Klaus Iohannis, ministrul Educației Ecaterina Andronescu, ministrul Culturii Valer Daniel Breaz sau Preafericitul Daniel, patriarhul BOR – l-a reprezentat lansarea aplicației mobile Mihai Eminescu, întreaga operă.

Instrumentul digital a fost realizat (sub egida Academiei) pe fondul unei colaborări între Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice (CESPE), care funcționează în subordinea forului academicienilor, și două asociații nonguvernamentale – Neamunit și Asociația Română de Geopolitică, Geoeconomie și Geocultură (AR3G).

Ambele reciclează temele, discursul și simbolistica promovate de Coaliția pentru Familie, structura informală de ONG-uri ultra-conservatoare care a încercat anul trecut să forțeze modificarea constituțională a definiției familiei pentru a restrânge drepturile civile ale minorităților sexuale. Acțiunea a eșuat la consultarea populară (referendumul național organizat în acest sens nefiind validat pe fondul participării insuficiente).

Vedeta colaborării dintre Academia Română și mediul ONG a fost, de Ziua Culturii și a lui Mihai Eminescu, Asociația Neamunit. Pentru că a acoperit partea financiară din proiectul aplicației informatice, Neamunit au beneficiat de un banner generos plasat chiar în foaierul Ateneului.

Bărbatul din mijloc este președintele Asociației Neamunit Aureliu Surulescu care pune la punct detaliile lansării aplicației Mihai Eminescu, întreaga operă.

 

Cei invitați să participe la eveniment au putut vedea, lângă banner, o plasmă pe care rulau imagini cu programul destinat platformelor mobile.

Deocamdată, imaginile care prezintă diferitele funcționalități ale prototipului informatic sunt singura modalitate practică de a vedea rezultatul final al acțiunii întreprinse de Academia Română. Din motive tehnice și birocratice, aplicația Mihai Eminescu – întreaga operă nu poate fi descărcată încă din magazinele virtuale ale platformelor Apple sau Android.

Domnul Eminescu și domnul Surulescu

Pe lângă banner-ul Neamunit și plasma adiacentă din foaierul Ateneului, încercând să se asigure că e totul în regulă, se mișca puțin agitat Aureliu Surulescu. Este președintele asociației pe care Academia Română a luat-o partener în proiectul aplicației menite să-l aducă pe Eminescu pe ecranele dispozitivelor mobile folosite de noile generații.

Ideea, povestește Surulescu pentru Dela0.ro, i-a venit în timp ce mergea să le vorbească tinerilor prin licee, în cadrul acțiunilor desfășurate în programul Școala altfel. Era invitat să le vorbească în calitatea sa de actor.

Atunci a observat Aureliu Surulescu faptul că tinerii noștri nu-l mai cunosc pe domnul Mihai Eminescu (acesta e apelativul preferat al actorului când vorbește despre persoana poetului). Și cum telefonul este obiectul de care ei nu se dezlipesc niciodată, aplicația a rezultat natural, ca fiind metoda perfectă de a-l aduce pe Eminescu în viața celor tineri.

Aureliu Surulescu e convins că noile generații au nevoie, în mod absolut, de Eminescu, pentru că rândurile și vederile sale sunt actuale și pentru că, fără Poetul Național, niciun cetățean nu poate fi întreg.

Eminescu e, în definitiv, românul absolut.

Președintele Asociației Neamunit nu vrea să spună cât a costat implementarea tehnică a acestor convingeri identitare. Banii ONG-ului vin oricum doar din donații, explică Surulescu, și niciodată nu se ține o evidență strictă a lor. Odată, cei de la Neamunit s-au trezit în conturi cu 5.000 de dolari, continuă povestea actorului, bani care au fost dați mai departe în proiectele asociației.

Contabilitatea e o chestiune de strictețe și nu e importantă. Aureliu Surulescu ar prefera să vorbească la nesfărșit despre domnul Eminescu.

Pe mine m-a ajutat. Fiind mereu plecat din țară era singurul meu contact, în afară de partea spirituală, cu ce a rămas acasă. Prin Eminescu am început să înțeleg etosul poporului român.

 

Catedrala Mântuirii Neamului a fost visul lui Eminescu. A avut acest vis. Catedrala s-a realizat și datorită lui Eminescu. Îi datorăm foarte multe.

 

Eminescu e moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri. Ce să-i las copilului? O mașină, un apartament, un ceas? Îi las o carte cu Eminescu! Dacă va înțelege ce scrie în cartea aceea va avea și mașină și ceas și tot ce își va dori. De aceea se numește Eminescu Luceafărul. El este nordul poporului român.

 

Dacă nu ai o chimie cu poporul român nu-l poți înțelege pe Eminescu. Pentru mine Eminescu e ca tatăl meu și dacă îl jignește cineva, îmi jignește familia.

 

În România sunt trei instituții mari și late. E Biserica Ortodoxă, este Academia și mai este Armata. Ele țin demnitatea poporului român la un nivel de supraviețuire.

Aureliu Surulescu și-a declarat susținerea pentru împlinirea obiectivelor Coaliției pentru familie încă din 2016. Asociația Neamunit pe care o prezidează a strâns semnături în acest sens, în baza unui protocol de colaborare încheiat între cele două entități.

În 2017, Neamunit a militat public pentru anularea deciziei de redenumire a Liceului Mircea Vulcănescu din București în Traian Popovici, decizie luată la momentul respectiv pe fondul unor dezbateri referitoare la legionarismul interbelic.

A fost unul dintre intelectualii marcanți ai anilor 1930, ocupând însă și funcții guvernamentale în anii în care regimul de extremă dreapta al mareșalului Ion Antonescu s-a aliat cu Germania nazistă, implementând politici rasiale și lăsând cetățenii români de etnie evreiască fără protecții legale.

Cât Vulcănescu a făcut parte din guvernarea de la București, sute de mii de evrei au murit în pogromuri, marșuri și lagăre organizate și gestionate de forțele militare ale mareșalului Antonescu.

Asociația Neamunit – și o serie întreagă de asociații care își asumă ca obiectiv protejarea ființei naționale – îl consideră pe Mircea Vulcănescu un martir, pentru că el a sfârșit tragic într-o temniță, după preluarea puterii de către comuniști la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

Astfel de acțiuni – susținerea familiei tradiționale și a valorilor conservatoare, chiar dacă ele se pun de-a curmezișul unor drepturi civile; sau susținerea actelor de anticomunism, chiar și acolo unde linia de demarcație dintre acestea și legionarism nu există –  se încadrează în scopul declarat la înființarea asociației.

Conform Registrului Național ONG, care poate fi consultat pe site-ul Ministerului Justiției, acest scop este „întărirea conștiinței naționale, civice și morale a românilor de pretutindeni”.

Vicepreședinte Neamunit este tenorul Vlad Miriță, un alt susținător marcant al Coaliției pentru Familie și răsfățat al postului de televiziune Trinitas. Pe canalul TV al Bisericii Ortodoxe Miriță este invitat să cânte, să vorbească despre necesitatea orei de religie sau despre familia tradițională pe care o are și pe care o crește în spiritul valorilor românești.

Maica scriitoare a neamului românesc

După dialogul purtat, l-am lăsat pe Aureliu Surulescu în foaier și am mers în sala mare a Ateneului Român, unde Eminescu era gata să fie celebrat de academicieni, în prezența președintelui Klaus Iohannis, a Patriarhului Daniel, a miniștrilor Ecaterina Andronescu și Daniel Breaz.

Pe lângă discursurile politice și academice invitații l-au urmărit pe actorul Dorel Vișan într-un moment eminescian.

 

Președintele Academiei Ioan Aurel Pop a fost cel care a deschis oficialitățile. El însuși un promotor fervent al discursului identitar marca CpF, Aurel Pop a vorbit despre menirea instituției pe care o conduce de a veghea protector asupra calității educației tinerilor din România. O educație care – consideră președintele Academiei – trebuie să fie una românească, ferită de contextele nefaste ale diversității europene.

În vara anului trecut Academia Română s-a poziționat, alături de Biserica Ortodoxă și Coaliția pentru familie, împotriva Strategiei de educație parentală a Ministerului Educației.

Cele trei entități s-au arătat deranjate de folosirea termenului diversitate în cursul strategiei, de faptul că nu avea specific românesc și părea să sugereze că există și alte forme de conviețuire în afara familiei tradiționale.

Grija față de educația tinerilor înseamnă respingerea politicilor făcute de „instituții internaționale și organizații private cu bani străini”. Așa a considerat Academia la mijloc de 2018.

Dintre academicienii prezenți la Ateneu, a mai vorbit Eugen Simion, care a ținut să explice că poetul Mihai Eminescu nu era xenofob, ci un umanist european (multiple evidențe pot fi adunate pentru a face demonstrația contrară, deși trebuie spus că xenofobia lui Eminescu trebuie interpretată în contextul epocii sale și nu scade valoarea liricii sale).

Academicianul Simion a mai vorbit asistenței și despre datoria de a-i învăța pe tineri istoria noastră, în totalitatea ei.

Dar istorie românească în integralitatea ei înseamnă să înveți și despre Holocaustul din România, eveniment istoric cu care Academia are o relație încâlcită, ba chiar dificilă.

Crimele comise împotriva etnicilor evrei de forțele militare românești comandate de mareșalul Antonescu au fost negate chiar sub aula Academiei – iar negarea a fost aplaudată de mai mulți academicieni, unii dintre ei specializați chiar în cercetare istorică.

Se întâmpla în 2013, iar cel care nega Holocaustul era profesorul Vladimir Iliescu, colaborator al Academiei la vremea respectivă.

Revenim în ianuarie 2019! Intervențiile academicenilor de la Ateneu au continuat cu discursul lui Răzvan Theodorescu, care a povestit minute în șir despre ctitorii, principi, voievozi, sentimentul dinastic al domnitorilor noștri și simbolul dinastic Biserica.

Pe Facebook, și Asociația Neamunit jubilează în termeni similari, numindu-l pe Eminescu – cu un citat preluat de la Petre Țuțea – “suma lirică de voievozi români”.

Discursurile sunt pe placul invitaților din sală, se bucură inclusiv Patriarhul Daniel, membru de onoare al Academiei Române. Preafericitul a urcat la rândul său pe scena Ateneului și, înveșmântat în alb, a binecuvântat colaborarea fructuoasă dintre Patriarhie și Academie.

Patriarhul a punctat faptul că Mihai Eminescu a numit Biserica maica scriitoare a neamului românesc.

Ierarhul BOR venise oricum cu temele făcute, pentru că înainte de startul evenimentului omagial de la Ateneu agenția de știri a Bisericii Ortodoxe publica “11 citate memorabile” ale Patriarhului Daniel despre poetul Eminescu.

Primul lucru care nu poate fi dat uitării (conform Înaltpreasfințitului) – Mihai Eminescu a fost printre primii intelectuali români care au susținut ideea construirii unei catedrale. Ultimul lucru care nu poate fi dat uitării (tot conform Înaltpreasfințitului) – Mihai Eminescu a apărat adesea Biserica.

Talentatul domn Baltasiu

Am revenit în foaier unde se pregătea anunțul lansării aplicației.

Aici lucrurile erau gestionate de Radu Baltasiu, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice (CESPE), structura din subordinea Academiei care a trudit efectiv la realizarea interfeței informatice, în parteneriat cu Neamunit și AR3G.

Radu Baltasiu conduce și Direcția Românii din Afara Granițelor din cadrul Institutului Cultural Român (ICR), poziție în care a fost numit în 2013.

Tot în acel an, CESPE coordonat de Baltasiu (lucrează acolo din 2004 și ocupă fotoliul de director din 2007) a fost sancționat cu avertisment de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în urma publicării a două studii științifice în care existau referiri discriminatorii la adresa minorității maghiare. Ambele studii fuseseră coordonate de Baltasiu.

Un fost angajat ICR povestea în 2016 cum venirea lui Baltasiu la ICR adusese, la pachet, imprimarea unei viziuni ideologice programelor culturale. Potrivit fostului angajat orice abatere “de la linia ultranaționalistă și protocronistă era taxată ca fiind ostilă intereselor naționale”.

Radu Baltasiu nu este doar director la ICR și la Academia Română, ci și unul dintre fondatorii AR3G, organizația nonguvernamentală implicată alături de Neamunit în dezvoltarea aplicației Mihai Eminescu – întreaga operă.

Aplicația Mihai Eminescu – întreaga operă, care nu poate fi descărcată încă, este gratuită.

 

CESPE-Academia România, AR3G și Neamunit și-au mai unit forțele și cu alte ocazii. Cele trei entități au organizat / moderat împreună, în ultimii doi ani, diferite lansări de carte sau conferințe identitare dedicate trecutului sau tinerilor.

Printre fondatorii AR3G se numără și Ovidiana Bulumac și Ionuț Mavrichi. Cel din urmă este consilier patriarhal în cadrul Biroului de presă al Patriarhiei Române. În sarcina sa și a purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu cad atribuțiile comunicării instituționale. Dar doar atunci când vor destinatarii întrebărilor, căci nu oricine e considerat vrednic să primească răspunsuri de la BOR.

Ovidiana Bulumac, pe lângă președintele AR3G, este și cercetător la Academie și expert la ICR, urmându-și îndeaproape mentorul, pe Radu Baltasiu (coleg de asociație, de catedră universitară, dar și coordonatorul tezei sale de doctorat). Bulumac a fost la rândul ei prezentă la Ateneu, pentru lansarea aplicației. Ea s-a ocupat de coordonarea echipei de cercetători în acest proiect.

În foaier, anunțul lansării s-a dovedit scurt. A rostit câteva cuvinte Radu Baltasiu, apoi Aureliu Surulescu și-a exprimat onoarea de a se afla într-o asemenea companie, într-un asemenea loc.

Deși aplicația a fost – discursiv – dedicată tinerilor, tocmai ei au lipsit de la eveniment. În sala mare a Ateneului nu au ocupat mai mult de două rânduri.

Cu fața către trecut

La CESPE, Radu Baltasiu este camarad ideologic de arme cu Ilie Bădescu, unul dintre cei ce mai noi membri ai Academiei Române (primit în for în 2018). Bădescu face parte din colegiul de redacție al revistei Etnosfera, coordonată de Baltasiu și publicată sub egida CESPE.

Sociologul Ilie Bădescu este considerat ideologul dreptei radicale din România de după Revoluție. A fost consilierul lui Marian Munteanu și cel care a realizat programul politic al Mișcării pentru România.

Figură emblematică a mișcării studențești din 1990, Marian Munteanu a fost între 1992 şi 1996 Şeful Mişcării pentru România, o structură compusă dintr-un ansamblu de Grupuri locale, conduse la rândul lor de câte un Lider.

Grupurile aveau mai mulţi membri, legaţi unul de altul prin „sentimente profunde de frăţietate”, dar mai ales legaţi de Mişcare şi de Ţară printr-o mărturisire de credinţă, un jurământ faţă de Naţiune şi o adeziune „necondiţionată”.

Niciun membru nu se putea declara ateu – era necesară, înainte de toate, o probă de apartenență confesională. La sediul fiecărui Grup, conform unei secţiuni a statutului Mişcării intitulată „Dotare materială”, trebuiau să existe o icoană şi un crucifix, aşezate pe peretele dinspre răsărit; drapelul naţional; și tabloul lui Mihai Eminescu.

În 2018, la desemnarea lui Ilie Bădescu ca membru al Academiei Române, 30 de sociologi și cercetători în domeniul științelor sociale au lansat un apel public, criticând dur alegerea făcută. La polul opus, Radu Baltasiu vorbea la momentul respectiv despre „un moment extraordinar în raport cu ordinarul deșert”.

Cei 30 de semnatari ai scrisorii publice îi reproșau sociologului Ilie Bădescu o serie de lucruri care ar fi subminat orice carieră universitară – renunțarea la etica cercetării științifice în favoarea unor prefabricate ideologice, slaba recunoaștere științifică națională și internațională și exprimarea unor opinii în dezacord cu valorile generice ale Academiei.

Cu alte cuvinte, i se reproșa lui Ilie Bădesccu că lasă discursul ideologioc să-i conducă orice cercetare și că “promovează un tip de naţionalism inspirat de discursurile cele mai retrograde ale perioadei interbelice”.

Cadrul în care Academia România l-a sărbătorit pe Mihai Eminescu pe 15 ianuarie 2019 este descris cel mai bine tot de Ilie Bădescu. Acesta considera în urmă cu puțini ani că încă trăim în timpul poetului Eminescu, că „Eminescu ne apară, ne convoacă și ne cheamă”.

În numele culturii oameni precum Ilie Bădescu, Radu Baltasiu sau Ion Aurel Pop își impun amprenta ideologică. O fac din foruri înalte, precum Academia sau ICR. Și atrag în aceste foruri asociații nonguvernamentale precum Neamunit sau AR3G, active pe piața ideilor ultra-conservatoare.

Practic, în momentul de față, cel mai înalt for academic din România produce argumente identitare specifice mai degrabă începutului de secol XX – pe care le validează în cerc, într-un perimetru tradiționalist prin excelență, alături de Biserica Ortodoxă, grupuscule CpF-iste și sateliții acestora.

La Ateneu, pe 15 ianuarie 2019, cultura națională a fost sărbătorită cu fața exclusiv spre trecut. Prezentul nu a existat decât prin antiteză – astăzi e doar lupta pe care o avem de dus pentru a-l salva pe ieri. Viitorul nu-i rămâne altceva de făcut. În optica nemuritorilor de la Academia Română, istoria trebuie să se repete.

8 COMENTARII

  1. Ce material veninos şi manipulator. Sunteţi surprinsă, doamnă, de existenţa unor oameni cu vederi conservatoare, şi-i puneţi într-o oală pe care lipiţi eticheta „pericol social”. Doamnă, preşedintele francez vorbea recent de „naţiunea franceză”. Aţi auzit la noi în vreun discurs public aşa ceva? Nu îndrăzneşte nimeni, pentru că ar sări CNCD. Orice sentiment pios faţă de ţara în care ne-am născut, faţă de istoria şi cultura ei, dvs. îl consideraţi duşmănos faţă de orânduirea al cărei activist sunteţi. Prin ceea ce aţi scris confirmaţi exact ce spunea Eminescu: cine dă cu pietre în istoria naţională şi în Biserica Ortodoxă, numai român nu e.

  2. Ca de obicei, numai jurnalism nu e asta. O bataie de joc de articol. Biserica, care ne a tinut uniti atatia ani, nu mai e buna de nimic. De ce? Pt ca vin tot felul de parerologi destepti, frustrati din copilarie, neiubiti. Va pupa tata.

  3. Fapt este ca aplicatia anuntata cu mult fast de Academie si tocmai de ziua lui Eminescu este nefunctionala. In acelasi timp, niste firme amarate, din banii lor si fara obligatii fata de bugetul de stat au lansat aplicatii similare. Una chiar pe 15 ianuarie si gratuita. Deci dupa ce ca se toaca bani publici de pomana, pe lucruri care deja exista, la sfarsit constatam ca nici nu merg.
    tipic pentru baietii astia.
    Si nu mai criticati articolul. Nu este antieminescian. Este impotriva unui gen de golanie intelectuala prin care grupuri care au pus mana pe institutii culturale majore nu numai ca nu isi fac treaba, dar simuleaza activitatea parazitand simboluri culturale nationale. Doar ca nici asta nu fac cum trebuie.
    Un institut privat de cercetare soicoumana face minim o cercetare pe luna. Daca urmariti institutele de la Academie si faceti o analiza cost beneficiu va luati cu mainile de cap.
    De aici si aplicatia care, vorba poetului, „era pe cand nu s-a vazut, azi o vedem si nu e”.

  4. Felicitari pentru articol! Se creeaza un fenomen foarte toxic pentru cultura romana prin alianta dintre zona ong-urilor nationaliste (chiar un picut fasciste daca e vorba de neamunit) si cea a academicienilor (pseudo)conservatori fara opera.

  5. Totuşi, nimănui nu i se pare ciudat că Google/Apple ţin blocată aplicaţia Eminescu, întreaga operă în vreme ce virmuiesc mii de alte aplicaţii cu malware-uri şi altele? Nu cumva o luăm de la capăt cu lupta pentru publicarea volumului IX?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.