338 de doze de plasmă hiperimună (recoltată de la pacienți vindecați aflați în convalescență) au fost administrate în spitalele românești infectaților cu coronavirus care au dezvoltat o formă severă a bolii.
Tratamentul alternativ este valabil în unele unități sanitare de la sfârșitul lunii aprilie. Până în momentul de față 24 de spitale (la nivel național) au solicitat și primit doze de plasmă de la 19 centre de transfuzie sanguină, arată date obținute și compilate de Dela0.ro.
Statul deține evidența exactă, la zi, a procedurii terapeutice pentru că prelucrează rezultatele ei în cadrul unui program de monitorizare a tratamentelor cu plasmă convalescentă, gestionat de Ministerul Sănătății. Niciodată, însă, statul nu a comunicat public aceste date, pentru obținerea cărora ne-am zbătut mai bine de două luni.
Aproape 40% din unitățile de plasmă hiperimună distribuite în România pentru tratamentul bolnavilor COVID-19 aflați în stare critică au mers către Spitalul Victor Babeș din București, deși unitatea are una dintre cele mai mici secții de terapie intensivă între spitalele de boli infecțioase din țară.
50% din unitățile de plasmă distribuite începând de la sfârșitul lunii aprilie (când a demarat recoltarea în centrele de transfuzie sanguină) au ajuns în spitalele COVID din București.
338 de doze nu înseamnă 338 de persoane tratate, pentru că un bolnav considerat eligibil pentru terapia cu plasmă poate primi chiar două sau trei doze. Arhiepiscopul BOR al Sucevei Pimen, decedat la 90 de ani după ce s-a îmbolnăvit de COVID-19, a primit în terapie intensivă, la începutul lunii mai, trei doze de plasmă hiperimună, din totalul de 19 primite (în tot intervalul mai-iulie) de spitalul în care se afla internat.
Mai puțin de 200 de persoane au beneficiat de acest tratament în ultimele trei luni, de când este disponibil în România. Cifrele naționale ale epidemiei de coronavirus sunt următoarele (valabile pentru 24 iulie 2020): 42.394 de persoane confirmate pozitiv, 25.349 de persoane vindecate și 2150 morți.
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș din București a solicitat și primit cele mai multe unități de plasmă hiperimună pentru tratarea pacienților COVID-19 aflați în stare critică.
Este vorba de 128 de unități de plasmă livrate în intervalul mai-iulie 2020. Spitalul Babeș avea la începutul lunii iulie cele mai puține paturi de terapie intensivă dintre spitalele bucureștene care tratau pacienți COVID-19. Mai exact nouă paturi. Acest indicator este important întrucât condiția fundamentală pentru a avea acces la tratamentul cu plasmă convalescentă este să fii un pacient critic aflat în secția ATI a unui spital care tratează pacienți COVID-19.
După tatonări instituționale repetate și două luni de zile dedicate efortului de a ajunge la informațiile (publice) despre numărul tratamentelor cu plasmă hiperimună administrate în spitalele naționale, Dela0.ro a obținut de la Institutul Național de Hematologie Transfuzională Profesor Dr. C. T. Nicolau datele care arată câte doze terapeutice au ajuns de la centrele de transfuzie în unitățile sanitare solicitante.
Datele pe care le publicăm sunt valabile pentru livrările operate până la 24 iulie.
Astfel, de la începutul lunii mai (când au ajuns primele unități de plasmă hiperimună în spitale) și până în prezent, 19 centre de transfuzie sanguină au trimis către 24 de spitale naționale 338 de unități de plasmă. Mai puțin de 200 de pacienți au beneficiat în acest interval de tratamentul alternativ.
Unui bolnav COVID-19 aflat în stare critică i se pot administra mai multe doze de plasmă. De exemplu Înalpreasfințitului Pimen, fost arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, decedat între timp, i-au fost administrate trei unități de plasmă.
IPS Pimen a fost internat la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din București, unde a fost transportat – prospectiv – cu elicopterul (și unde a dezvoltat o formă gravă a bolii). INBI este unul dintre cele șase spitale din Capitală care tratează pacienți COVID-19. De la momentul în care tratamentul cu plasmă a devenit disponibil și până astăzi, Matei Balș a solicitat și primit 19 unități de plasmă.
Ceea ce înseamnă că, la INBI, 16% dintre doze (vorbim chiar de primele doze livrate spitalelor) au ajuns la un singur pacient. Unul în vârstă de 90 de ani, deja ventilat mecanic, cu multiple comorbidități asociate, și totuși considerat eligibil pentru transfuzie – întâmplător, chiar episcopul BOR al Sucevei. „Matei Balș” avea la final de primăvară 20 de paturi de terapie intensivă (în momentul de față e planificată o extindere a capacităților ATI).
Unități de plasmă hiperimună au ajuns în ultimele trei luni și la Spitalul Colentina. Puține – 12, mai exact. Unitatea avea la începutul lunii 36 de paturi la terapie intensivă.
Spitale | Unități livrate |
Victor Babeș București | 128 |
Spitalul Județean Bistrița | 30 |
Spitalul Clinic Județean Sibiu | 28 |
Institutul Matei Balș | 19 |
SJU Piatra Neamț | 18 |
Spitalul Municipal Oradea | 14 |
Boli Infecțioase Constanța | 14 |
Boli Infecțioase Iași | 13 |
Spitalul Clinic Colentina | 12 |
Pneumoftiziologie Baia Mare | 10 |
Spitalul Universitar Carol Davila | 9 |
Boli Infecțioase Timișoara | 7 |
Spitalul Odorheiul Secuiesc | 6 |
Spitalul de Urgență Deva | 4 |
Municipal Hunedoara | 4 |
Spitalul Județean Suceava | 4 |
Spitalul Mioveni | 3 |
Spitalul Județean Bacău | 3 |
Boli Infecțioase Cluj | 3 |
SJU Galați | 3 |
Institutul Marius Nasta | 2 |
Spitalul de Urgență Arad | 2 |
Spitalul Clinic Târgu Mureș | 1 |
Spitalul Județean Brăila | 1 |
* Unitățile de plasmă au fost livrate către spitale de următoarele Centre de Transfuzie Sanguină – București, Arad, Pitești, Bacău, Oradea, Bistrița, Brăila, Cluj, Constanța, Galați, Harghita, Deva, Iași, Maramureș, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Sibiu, Timișoara.
Condițiile pe care un pacient trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de tratament cu plasmă hiperimună sunt stabilite printr-un ordin emis de Ministerul Sănătății pe 22 aprilie 2020.
Plasma se va administra doar pacienților critici infectați confirmați cu COVID-19 cu vârsta de cel puțin 18 ani și care îndeplinesc următoarele criterii:
»» se află într-o secție de ATI dintr-un spital desemnat prin ordin al ministrului sănătății pentru tratamentul pacienților COVID-19 și avizat de Comisia de A.T.I.
»» prezintă o progresie rapidă a unei pneumonii severe / a unor infiltrate pulmonare, în ciuda tratamentului administrat.
»» sunt ventilați mecanic de mai puțin de 10 zile sau în pragul intubației și ventilației mecanice
În Registrul Uniunii Europene pentru Studii Clinice pot fi verificate, comparativ, informații generale despre condițiile de desfășurare ale altor programe naționale de monitorizare a tratamentelor cu plasmă convalescentă, în contextul COVID-19. Germania, de pildă, fixează între criteriile fundamentale de includere o vârstă maximă a pacientului – 75 de ani. Iar între criteriile de excludere – comorbidități prezente.
Recoltare slabă, solicitări puține
Pe 28 aprilie Ministerul Sănătății anunța că a demarat procesul de recoltare a plasmei hiperimune pentru tratarea pacienților infectați cu coronavirus. În dimineața zilei respective, la Centrul de Transfuzie Sanguină București, au avut loc primele trei recoltări de plasmă de la donatori vindecați de COVID-19.
Medicul Virgil Musta de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timșoara a explicat recent într-un interviu Europa Liberă că:
Studiile clinice arată că este un tratament care este bun dacă este dat în timp util. Se pare că evoluția pacienților în urma terapiei cu plasmă este favorabilă, ieșind din starea critică.
În România, totuși, capacitatea de recoltare este redusă: în aproape trei luni doar 338 de unități de plasmă au ajuns în spitale, la nivel național.
Opinia publică a aflat despre tratamentul cu plasmă după ce persoane infectate precum IPS Pimen sau soțul jurnalistei Andreea Esca au beneficiat de el. Cel din urmă a primit terapia alternativă în cadrul Spitalului Victor Babeș din București. Vorbim de unitatea medicală în care au ajuns aproape 40% din dozele de plasmă livrate în spitalele desemnate să trateze pacienți COVID-19.
Faptul că „Victor Babeș” a făcut cele mai multe solicitări și a primit cele mai multe unități de plasmă – 128 – este confirmat de Centrul de Transfuzie București, cel care a onorat cererile spitalelor din Capitală. Directoarea CTS București Doina Goșa spune că recoltarea ar putea merge mai bine. La București au avut în jur de 110 recoltări până în prezent.
Operațiunea de recoltare a plasmei hiperimune este un proces dificil din punct de vedere uman, medical și administrativ. Practic, terapia alternativă nu poate exista fără pacienți vindecați dispuși să doneze plasmă sau sânge. Însă nu orice vindecat de COVID-19 se poate oferi voluntar pentru recoltare, fiind necesare analize de confirmare a unui nivel minim de anticorpi.
Criteriile hematologice, dublate de reticența pacienților convalescenți și de felul în care e sistematizată recoltarea fac ca operațiunea națională de obținere și furnizare a plasmei hiperimune în spitale să fie la cote alarmant de scăzute.
Numărul de unități de plasmă prelucrate de centrele de transfuzie este mai mare decât numărul efectiv de recoltări (adică de donatori). De exemplu, dintr-o recoltare prin plasmafereză se pot obține trei unități de plasmă. Prin donarea clasică de sânge se obține o unitate.
Cei mai mulți donatori, spune directoarea Goșa de la CTS București, o preferă pe cea din urmă. Pentru că la București cererea spitalelor a fost mai mare decât puterea de recoltare au existat și situații în care au fost transferate doze de plasmă de la alte centre de transfuzie din țară care nu aveau solicitări din partea spitalelor locale.
Directoarea Goșa pune aceste diferențe de interes și tratament pe încrederea medicilor că un astfel de tratament alternativ ar funcționa.
Tratament pentru toată lumea, nu doar pentru personalități
Care este efectul concret, practic, al felului în care e administrată operațiunea națională de recoltare și furnizare a dozelor de plasmă hiperimună?
Tratamentul alternativ are o aplicabilitate (extrem de) limitată, indiferent de criteriile statistice pe care le-am putea folosi. Pur și simplu, foarte puțini pacienți infectați cu coronavirus care au dezvoltat forme grave, critice, ale bolii COVID-19 au ajuns să beneficieze de o astfel de opțiune terapeutică în spitalele naționale.
Singurii români infectați cu coronavirus despre care s-a aflat public că au primit plasmă hiperimună în ultimele săptămâni și luni sunt Înaltpreasfințitul Pimen, fostul ierarh BOR al Sucevei (decedat între timp), și Alexandre Eram, soțul jurnalistei Andreea Esca (conform mărturiei prezentatoarei de știri, tratamentul a funcționat decisiv în cazul lui Eram, ameliorându-i condiția gravă).
Medicul Dan Grigorescu, șeful secției de chirurgie plastică de la Spitalul Județean Brașov, el însuși infectat cu coronavirus și vindecat între timp, scrie pe o rețea de socializare:
Un simplu cetățean ar trebui sa înțeleagă că acest tip de terapie (n.r. – cu plasmă hiperimună) se adresează tuturor cazurilor grave, nu doar personalităților. Dar oare există suficientă astfel de plasmă pentru toți cei care ar avea nevoie?
Nu prea, din moment ce, pornind de la cele două exemple (n.r. – Grigorescu se referă în mod specific la cazurile Pimen și Eram), se califică pentru acest tratament măcar pacienții între 50-90 ani, fie ei sănătoși și cu viață sportivă, fie ducând în spate o căruță de boli cronice… Deci foarte mulți! Și atunci, de unde atâta plasmă?
Păi ar cam fi de unde, doar că nu s-a gândit încă nimeni la asta.