Vlad Stoicescu

Daca tragem inginereste linie sub cele intamplate peste vara pe la noi, riscam sa confundam 2017 cu oricare dintre anii trecuti. Desi calendarele merg cu hotarare inainte, Romania se incapataneaza sa bata pasul pe loc. Si-n prag de septembrie avem cam aceleasi probleme de demult. Viteza noastra e a pasului pe loc.

Se stie negresit: institutional le dam rusine omologilor din Germania sau Elvetia. Buna guvernare ne caracterizeaza. Interactiunea cetatean - stat e sublima. Pur si simplu, administrativ nu puteam sta mai bine de atat. Se cuvin, asadar, recompense pe masura. Profesionisti ca in Romania mai rar, prea rar!

E un paradox cu filmele despre razboi. Peliculele cinematografice care il arata sunt adesea palpitante, captivante in sensul bun al termenului, te fac sa vrei sa fii si tu acolo si sa participi la conflict si la glorie. Dar razboiul e doar un iad, mai mic sau mai mare, din care n-ar trebui vreodata sa vrei sa faci parte.

Traversam – ca de fiecare data – un sezon estival incendiar, cititoare si cititori. Se intampla tot felul de lucruri, indeosebi necazuri. Suntem in registrul obisnuit. Prin tara e foarte cald. Cine are posibilitate petrece concediu de odihna pe un litoral, nu neaparat al nostru. Cine nu are, scoate limba caineste si indura.

Dan Voiculescu iese din inchisoare la aproape trei ani de la momentul in care a fost trimis acolo printr-o sentinta a justitiei romane care a consfintit natura frauduloasa a privatizarii Institutului de Cercetari Alimentare si l-a pus pe mogulul Antenelor in fruntea grupului care a orchestrat-o. Prejudiciul stabilit in dosar e nerecuperat.

Ne aflam in plina stare caniculara. A innebunit vara, asadar, termometrele o iau razna, dar nici oamenii, atat cei din tara noastra, cat si cei din strainatate, nu par sa se simta mai bine. De la Bucuresti, de pilda, ni se spune ca o conspiratie globala de sorginte sorosista atenteaza la democratia romaneasca.

Pentru "obiectivele mari", plagiatele pot fi transformate in miniplagiate, PR-ul institutional agresiv poate fi investmantat in recunoastere unanima si livrat ca indice de profesionalism, iar semnalele trase asupra unor nereguli pot fi expediate rapid ca simple delatiuni care nici nu merita bagate in seama.

Niciun alt primar de la varful ierarhiei edililor PSD nu se apropie mai mult de modelul Gabriela Firea decat o face Daniel Florea de la sectorul 5. Bilantul sau dupa un an de mandat numara mai multe aparitii pe Youtube decat masuri de imbunatatire a vietii din sector. Il surprindem pe "domnul Firea" intr-un video cu tuse suprarealiste.

A trecut si solstitiul acesta, a fost cea mai lunga zi din an, si poate nu intamplator ea a coincis cu manifestarile, la limita penibilului si chiar a legalitatii, din Parlamentul Romaniei. Avem acolo - se stie - un cuib (ba chiar o haita) de oameni cu alese maniere si calitati politice si morale. Astia suntem, cu astia defilam.

Partidul castiga en fanfare alegerile si guvernarea. Programul ne-a adus la 44%!, se remarca entuziast. Dar si Liderul!, completeaza sicofantii. Liderul e abatut: vrea sa fie o victorie personala, dar se poate pune pe sine doar in fruntea Programului. Capul guvernului trebuie sa fie altcineva - insa umbra Liderului vitregeste.