Familia Ionelei s-a mutat din Valea Seaca la Onesti. Aici, insa, niciun mediator scolar nu le-a mai trecut pragul. Asteptand inca actele pentru fiii sai, Ionela si-a pierdut speranta ca Eduard ar putea merge mai departe la scoala, chiar si fara sa fie in catalog.
In Valea Seaca, elevul Eduard Ciobanu a terminat in chip stralucit clasa zero. A fost, insa, o perioada exceptionala din viata unui copil nascut dintr-o mama fara acte de identitate. Eduard Ciobanu a avut – pentru un an – noroc. A fost la scoala fiindca au existat oameni care s-au zbatut pentru el. Chiar si asa, concluzia a cazut implacabil: "Mai mult nu putem face".
Ionela si Alin si-au petrecut vara in cel mai calduros loc din Suedia: Karlstad. Au cersit si au castigat putin peste douazeci de euro pe zi. Au dormit intr-o masina, pe camp. Se spalau in toaletele mall-ului din 'orasul soarelui'. Iulie, in cafenea: reportofonul imi toarce lent, inregistrand indiferent o istorie dramatica si comenzile clientilor suedezi care vor ramane nedeslusite.
In Romania traiesc oameni lipsiti de identitate. Adunata la un loc comunitatea lor ar popula un oras cat Sibiul. "Fara acte" inseamna ca oamenii sunt captivi - nu pot invata carte, nu se pot angaja, nu pot pleca din tara. Sunt o specie damnata. Eduard Ciobanu n-are nici el voie in catalog.
In seara zilei de 30 octombrie 2015, aproape trei sute de tineri au fost prinsi intr-un incendiu izbucnit in clubul Colectiv din Bucuresti. Zeci si-au gasit sfarsitul – iar bilantul e provizoriu si la doua saptamani distanta, multi fiind inca in stare critica. Sapte marturii obtinute de Dela0.ro recompun, minut cu minut, infernul de pe Tabacarilor 7.
Sorin a lucrat 5 ani intr-un club cunoscut din Bucuresti ca barman, sef de bar si manager. Ignorarea normelor anti-incendiu era o realitate cotidiana. Dar nu era doar a clubului. Ea venea in egala masura din partea celor care faceau verificarile. Daca stingatoarele nu erau expirate, “securitatea la incendiu” era ca si bifata.
Problema persoanelor evacuate a devenit, in ultimii ani, un fenomen la nivel european, care afecteaza deopotriva tari bogate, dar si foste tari comuniste. Desi criza locuintelor e comuna multor state, nu exista o strategie europeana, iar solutiile locale sunt putine. Realitatea dramatica din strada, insa, cere o rezolvare imediata.
Aproape 40% dintre familiile romanesti trec prin episoade de violenta domestica. Copiii au mari sanse sa dezvolte la varsta adulta acelasi tip de relatii violente vazute acasa. Si abia cand “zestrea” batailor parintesti deschide drumul spre inchisoare, statul roman confrunta spirala unui fenomen tratat cu putine strategii si resurse.
Dela0.ro a mers intr-o calatorie cum n-a mai fost alta pe urmele lemnului romanesc, incercand sa inteleaga ce e bine si ce e rau in povestea exploatarii unei resurse a tarii care a starnit atatea si atatea controverse in ultimii 25 de ani. Dupa 1820 de kilometri batuti in Romania reala, reconstituim intreg probatoriul.
Pe 11 iulie comunitatea internationala a comemorat victimele genocidului din Srebrenica, peste care au trecut doua decenii. In fiecare an ceremoniile sunt nelipsite in iulie. Cum arata insa cea mai mare crima in masa comisa pe Batranul Continent dupa al Doilea Razboi Mondial in celelalte zile ale anului?
