O intersecție catastrofală

Sărăcia e intersecția multor probleme sociale și tot ea oferă contextul favorabil pentru dezvoltarea unor fenomene infracționale. Sărăcia te face vulnerabil pe termen lung, pentru că îți limitează accesul la educație, la sănătate, la servicii de bază - și astfel încurajează segregarea și abuzul.

0

Poate că nu e o întâmplare că în luna octombrie, în două zile consecutive, marcăm public lupta împotriva traficului de persoane (la nivel european) și lupta pentru eradicarea sărăciei (la nivel internațional).

Sărăcia e intersecția multor probleme sociale și tot ea oferă contextul favorabil pentru dezvoltarea unor fenomene infracționale. Sărăcia te face vulnerabil pe termen lung, pentru că îți limitează accesul la educație, la sănătate, la servicii de bază – și astfel încurajează segregarea și abuzul.

Cum a marcat România cele două zile simbolice? A luat mai multe decizii la nivel parlamentar și guvernamental. Avem noi orizonturi – pe hârtie.

Parlamentul a votat majorarea Indicatorului Social de Referință (ISR) de la 500 la 1.200 de lei, etapizat, în următorii trei ani. Majorarea ISR ar atrage după sine și creșterea unor beneficii sociale, cum ar fi venitul minim garantat.

De reținut că ISR nu a fost majorat în România de la introducerea sa. În această perioadă, de exemplu, venitul minim garantat a fost de 142 de lei/lună pentru o persoană și aproape 600 de lei pentru o familie cu cinci copii și doi părinți. Aceste sume erau valabile și în 2012, dar și în 2020.

Proiectul de majorare a ISR a fost imediat atacat la Curtea Constituțională de PNL.  Partidul aflat la guvernare susține că legea nu indică sursa de finanțare. În plus, ar fi impredictibilă și contradictorie. 

Vocea liberalilor când vine vorba de chestiuni sociale este deputatul Florin Roman, cel deranjat public cândva, la îmbarcarea într-o cursă aeriană, că unii călători romi aveau prioritate.

Tot Roman este cel care a redus orice discuție parlamentară despre beneficiile sociale la filosofia tăiem, limităm accesul, la muncă cu ei. Deputatul liberal a propus de-a lungul ultimului mandat modificări ale legii care vizează venitul minim garantat bazându-se strict pe mituri, prejudecăți, minciuni.

Servicii integrate fără specialiști

Parlamentul a votat recent și un amendament la Legea asistenței sociale, care are ca scop înființarea unui Pachet Minim de Servicii pentru copii și familiile acestora în fiecare comunitate rurală și urbană din România.

Ce presupune mai exact acest pachet? Că în fiecare comunitate va exista cel puțin un asistent social, o asistentă medicală comunitară și un consilier școlar. În comunitățile vulnerabile și în cele cu populație romă, pachetul poate include mediator școlar și mediator sanitar. 

Necesitatea unor servicii sociale integrate se discută în România din 2016. Știți cum a fost marcată Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei, în 2016, de Guvernul Dacian Cioloș

Astăzi, de Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei, au fost lansate serviciile comunitare integrate, care au la bază metoda managementului de caz, prin care asistentul social lucrează împreună cu consilierul școlar/mediatorul școlar, asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar, precum și cu furnizorii publici și privați de servicii sociale, ocupaționale, educaționale și medicale pentru a identifica nevoile persoanelor vulnerabile și pentru a stabili planuri de intervenție.  

Știți despre ce discutam încă în 2019?

Despre zeci de milioane de euro alocați pentru dezvoltarea la nivel local a serviciilor integrate care nu erau accesate. Era vorba un proiect național care aducea la masă, pe lângă Ministerul Muncii, alte două structuri ministeriale – ale Educației și Sănătății. Asta pentru că furnizarea de servicii integrate presupune să ai în comunitățile dezavantajate identificate echipe formate din asistent social, asistent medical și mediator școlar. Programul viza, pe hârtie, 139 de comunități.

În martie 2019 zeci de primării fie se retrăgeau din program, fie nu semnau angajamentele formale care să confirme implicarea în proiect. Problemele primăriilor erau că nu găsesc specialiști sau că după terminarea programului nu vor putea plăti în continuare oamenii angajați.

Nu există niciun dubiu că serviciile integrate pot fi soluția. Cu atât mai mult cu cât proiectul are la bază experiența din teren a organizației Unicef, care l-a aplicat în 45 de comunități începând din 2014.

Dar mai știe cineva astăzi câți mediatori școlari și sanitari mai avem? Ultimele date pe mediatori școlari sunt cele din 2016 când mai erau activi 430 din cei 1.800 formați. În 2019 erau 1.500 de elevi la un psiholog școlar, deși legea prevedea 800. Problema esențială, cea a lipsei specialiștilor, există în continuare. Fără ei serviciile integrate nu vor funcționa. 

Urmările sărăciei

Sărăcia este o consecință, dar este – la rândul ei – și o cauză. Ea poate fi poarta de acces către violență domestică, către educație precară, către infracționalitate.

La nivelul Parlamentului și-a încheiat recent audierile o comisie parlamentară care analizează problemele traficului de persoane și ale copiilor dispăruți. Printre ultimele audieri s-a numărat și cea a ministrului Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta a anunțat practic că la nivel de DIICOT “se preconizează organizarea unui serviciu specializat pe trafic de persoane“.

Întrebat de ce un serviciu specializat, ministrul a indicat dosarele care se tot adună din lipsă de personal, dosarele care bat pasul pe loc pentru că sunt dificile, greu de anchetat, și infractorii care s-au specializat.

Problema traficului nu va fi însă soluționată doar cu serviciu judiciar specializat la nivel de DIICOT – nu atât timp cât statul nu are servicii de prevenire și servicii de intervenție și reintegrare specializate pentru victimele traficului.

Problema traficului nu va fi soluționată atâta timp cât statul nu se apleacă asupra situațiilor în care a fost complice direct sau indirect la trafic. Precum în cazul sărăciei extreme și a abandonului comunitar care au lăsat cale liberă traficanților.Cât timp ne bazăm pe viziunile politice, liberale sau nu, ale unor aleși precum Florin Roman, nu vom ajunge prea departe. Nici în combaterea sărăciei, nici în diminuarea traficului de persoane.

Iată și recomandările săptămânii.

Ce nu poate lăsa în urmă Diana Oncioiu

O adopție
AICI.

O campioană
AICI.  

Ce nu poate lăsa în urmă Andrei Crăciun

Luni: un serial
Marvel: Justițiarul. Pe Netflix.

Marți: o carte de recitit
O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. De Neagu Djuvara. Editura Humanitas.

Miercuri: o altă carte de recitit
Viața lui Isus povestită de un credincios. De Paul Johnson. Editura Humanitas.

Joi: încă o carte de recitit
Aberații de bun-simț. De Sorin Stoica. Editura Polirom.

Vineri: o carte de poezie
Nu striga niciodată ajutor. De Mircea Cărtărescu. Editura Humanitas.

Ce nu poate lăsa în urmă Vlad Stoicescu

Informațiile publice, o “portiță” către abuzarea autorităților
O propunere legislativă a ajuns la mijloc de octombrie pe masa Senatului. Ea vrea să reglementeze – nici mai mult, nici mai puțin – limitarea accesului cetățenilor la informațiile de interes public, prin instituirea unor bariere administrative care să le permită instituțiilor să refuze îndeplinirea obligațiilor legale fixate până acum în baza Legii 544 din 2001.

Iată (hal de) expunere de motive:

Pentru contextul larg al inițiativei, vedeți și reacția mai multor ONG-uri care apără libertatea presei și regimul informațiilor publice în democrație. AICI.

Un interviu…
… despre gaura neagră aflată în miezul Căii Lactee și alte lucruri importante (chiar dacă aflate la mare distanță de noi). Cu astrofizicianul german Reinhard Genzel, recent Nobelizat. AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.