Oana Dan
Oana Dan si Silviu Panaite documenteaza un subiect despre mersul la gradinita in comunitatile sarace, context in care au deschis cutia Pandorei din care de data asta au iesit saracia, neputinta, frica, lipsa de educatie, neintelegerea, teama de viitor, marginalizarea si alte cateva sentimente inrudite.
Acum, cand tot mai multi oameni sunt siguri ca au solutia la problema refugiatilor, iar solutia lor este pur extremista, acum cand tot mai multi cad inapoi in pesterile din care poate ca nu a fost bine ca au iesit, acum indemnam la o minima moderatie, la reflectie, la o solutie care sa menajeze, totusi, umanitatea.
Incepe inca un an scolar si despre educatia romaneasca se vorbeste iar in fraze ornamentale, cu verbe excitate la gandul viitoarelor succese. Vorbele vin dinspre Cotroceni, unde dezastrul invatamantului pare sa indemne la optimism nicidecum la actiune. Intre timp povestea lui Niculae Moromete se tot repeta in Romania.
Problema persoanelor evacuate a devenit, in ultimii ani, un fenomen la nivel european, care afecteaza deopotriva tari bogate, dar si foste tari comuniste. Desi criza locuintelor e comuna multor state, nu exista o strategie europeana, iar solutiile locale sunt putine. Realitatea dramatica din strada, insa, cere o rezolvare imediata.
Saptamana trecuta, colegul Iulian Andrei a fost in gara Keleti din Budapesta si a vazut "Exodul" refugiatilor. Lasa aici marturie o scurta introducere in acel univers care a inceput deja sa schimbe profund batrana Europa, divizand-o brutal intre umanisti si xenofobi. Mai e loc, totusi, pe insula extremistilor de centru?
Saptamana trecuta, Executivul a nominalizat in Comitetul Economic si Social European mai multe persoane din societatea civila care vor indeplini mandate de 5 ani cu rol consultativ pe langa institutiile comunitare. Printre nominalizati e si Victor Alistar, director al Transparency Romania. Iata de ce e asta o problema.
Moartea survine uneori atat de abrupt incat curma, total pe neasteptate, destine atat de tinere care abia si-au gasit un drum in viata. Fara niciun semn, intr-o zi oarecare, ca aceasta in care cititi acest text, un accident stupid sau un hazard nefericit smulge dintre noi oameni dragi, lasand in loc o absenta cu care nu stim ce sa facem.
In toate interviurile scriitorul Salman Rushdie are exact tonul din cartile sale. E digresiv, amplu, explicativ, isi ia energia din trecut si uneori asta inseamna chiar intertextualitati care cuprind mai multe continente si culturi. In tot ce scrie, new yorkez-ul londonez cu origini indiene face un larg apel la toleranta.
Fascismul sau comunismul? Regimul maresalului Antonescu sau regimul ceferistului Dej (si-al cizmarului Stalin)? Care-i mai criminal, mai odios, mai nelegiuit? Si care a ruinat mai mult Romania? Sub semnul acestor imposibile intrebari sta, de fapt, intreaga dezbatere iscata in marginea "legii antilegionare".
