Vlad Stoicescu
E greu sa gasesti nuante cand zeci de oameni sunt atacati in mijlocul unuia dintre cele mai vizitate orase ale lumii si ucisi cu sange rece in numele fanatismului religios. Si totusi, nuantele exista. Libertatea pe care unii au crezut ca o suprima cu gloante e mai mult despre nuante decat despre generalizari.
In seara zilei de 30 octombrie 2015, aproape trei sute de tineri au fost prinsi intr-un incendiu izbucnit in clubul Colectiv din Bucuresti. Zeci si-au gasit sfarsitul – iar bilantul e provizoriu si la doua saptamani distanta, multi fiind inca in stare critica. Sapte marturii obtinute de Dela0.ro recompun, minut cu minut, infernul de pe Tabacarilor 7.
Cand un asemenea eveniment se produce esti coplesit de prezent cu toate urmarile lui. E nevoie sa treaca timp, sa se decanteze binele de rau, abia apoi incerci sa extragi un sens. Istoria zilei de 30 octombrie 2015 acum se formeaza, acum cautam sa intelegem ce s-a intamplat cu noi, cu ce efecte si cum ne schimba asta.
Mortile tragice pe care le numaram de vineri incoace nu fac decat sa confirme doua lucruri: ca in esenta reactionam toti la fel in fata unei astfel de nenorociri (deci suntem mai degraba asemanatori decat diferiti in fata marilor treceri ale vietii) si ca solidaritatea se naste imediat si se propaga cu repeziciune.
Saptamana trecuta, in timp ce gonea in capul coloanei oficiale a vicepremierului Gabriel Oprea, un politist de la Rutiera a plonjat intr-o groapa, gasindu-si sfarsitul. Ministrul Oprea a ales sa taca zile in sir inaintea tuturor indignarilor publice. Altii, insa, au vorbit pentru el: „sa nu politizam!”. Sa nu politizam?
La inceput a fost Realitatea TV. Mai tarziu modelul s-a clonat, cu 11 canale de stiri pe piata, si tot mai multi aspiranti la titlul de mogul. Fiecare isi fabrica propria versiune a realitatii, caci fiecare dorea sa faca "jocurile". La mijloc au cazut jurnalistii, dar mai ales interesul public.
Ce e rusinea si cum creste ea in om si hraneste o bestie interioara care atunci cand iese la iveala nu seamana cu nimic din ce am intalnit pana acum? Urmeaza cateva randuri despre rusinea de a fi cine suntem si despre imposibilitatea de a ne intoarce, pe firul istoriei, la origini ca sa mai ajustam ceva.
Svetlana Aleksievici a primit saptamana trecuta cea mai importanta distinctie literara din lume. A 14-a scriitoare nobelizata din istorie, Aleksievici are nevoie de ani intregi pentru a scrie o carte. In unele inchisori din Romania s-ar rade de asemenea grozavie: acolo, detinuti de vaza reusesc sa scrie si pana la zece volume pe an.
Pe 2 noiembrie 2014, zeci de mii de alegatori romani plecati din tara nu au putut vota. Era primul tur de scrutin prezidential. Ministrul de Externe de atunci, Titus Corlatean, a fost chemat luni la DNA, in calitate de martor, pentru a da declaratii intr-un dosar constituit pentru a elucida misterul ne-votului din diaspora.
Fostul presedinte-director general al televiziunii publice vorbeste intr-un interviu pentru Dela0.ro despre perioada petrecuta la conducerea TVR si modul abrupt prin care aceasta a luat sfarsit. Stelian Tanase ofera o confesiune tarzie, dar importanta, despre viata unei institutii publice aflate, de atata timp, pe moarte.











