Se transforma, deja, intr-un experiment periculos: recomandarile echipei Dela0.ro incearca saptamana aceasta sa paseasca pe sarma, printre diferitele lucruri care nu s-au lasat ignorate. Nu e circ, dar ar putea fi: suntem, in ultima istanta, precum clovnii – zambete desenate atent peste riduri.
Revizitarea unui loc, recitirea unei carti si alte multe re-faceri, toate pentru a recastiga o emotie unica, simtita odata, intr-un anumit context, pe care oricat l-am recrea fizic, nu il putem recupera. Am incheiat o saptamana plina de astfel de incercari de retraire. Plus, avem si prima recomandare de la o cititoare.
A inceput Euro 2012, Polonia si-a vopsit obrajii in alb si in rosu, e o bucurie fara limite - Polska! Polska, bialo-czerwoni! -, dar cu granite. Unde sunt grecii? Deja au fost exclusi din Europa. Mai stiti Euro 2008? In Europa era o nebunie, o dementa a fericirii costisitoare, care inca se deconteaza.
Am lasat in urma un oras, o strada, cateva carti, un drum pe care n-am mers niciodata si alte cateva pe care am crezut cu aroganta ca mergem. Au trecut cateva rasarituri si apusuri, nu ne-am gandit la timp, dar, iata-ne, la granita dintre un sfarsit si un inceput mintindu-ne ca nu am pierdut.
Intr-o saptamana lacustra in care cei mai multi dintre voi au ajuns sa urasca ploaia, noi am fost mai intertextuali decat de obicei. Ne-am urcat – chiar si metaforic – pe propriile fantome si am pornit intr-o calatorie. N-avem sfaturi auto-moto-velo. Va spunem, insa, ceva despre cunoasterea de sine.
Literatura asezata la intalnirea unei epoci cu urmatoarea, „Ghepardul” lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa este un roman care cuprinde brutale declaratii de dragoste lansate Siciliei din vremea lui Garibaldi. Volumul italianului este, poate, cea mai importanta carte a secolului trecut. Un roman de luat in moarte.
Ce nu poate lasa in urma echipa Dela0.ro saptamana asta e un amestec cu diversi compusi chimici – unii foarte grei – intr-un creuzet literar. Pana la urma, si in excursiile facute, ca si in cele nefacute, ci doar visate, si in cartile citite, si in cele puse la rand, si in aniversari si in drame deopotriva, exista literatura.
“Romania de la Zer0” propune, incepand cu aceasta duminica, un index saptamanal de recomandari, lucruri care merita citite, auzite sau vazute si care nu pot fi lasate in urma. Lista e deschisa: nu avem ochi, urechi sau nas pentru toate. Va invitam, asadar, sa propuneti tot ceea ce credeti ca nu poate fi lasat in urma.
Avea dreptate Richard Ellmann, „inca invatam sa fim contemporanii lui Joyce”. Pana la urma, ce ne-a spus, inaintea tuturor si mai bine decat ceilalti, dublinezul acesta cucerit de enigme? Privind obsesiv o pagina goala, am reusit sa ma lamuresc. Este posibil sa fi aflat secretul lui Joyce.
„Marturii pentru Judecata de Apoi” ar fi putut sa fie un mare roman, si ce bine ar fi fost sa fie asa! Radu Marculescu avea un talent exceptional, ar fi trebuit sa faca literatura, dar secolul XX i-a fost potrivnic. Din nefericire, „Marturiile” nu sunt fictiune, sunt rani adevarate. Citind aproape ca le simti cum dor.
