Andrei Crăciun
A blend of poverty and lack of education, doubled by public hypocrisy and the absence of any real and efficient policies – it’s a mix for a lethal Romanian cocktail that might prove to be more dangerous for drug addicts than the drugs themselves. The number of hard drug users in the country is steadily getting higher while their ages are getting lower, with consumption related diseases spreading faster than ever. It’s a situation that requires an urgent change in public views and national policies.
Una dintre cele mai vechi recomandari in arta teatrului suna cam asa: ca spectatorii sa va manance din palma, inghititi sabii, scuipati foc, contorsionati-va trupul intr-un anumit fel, pe scurt, faceti ceva imposibil, ceva de neuitat, chiar de la inceputul spectacolului. Oricarui tanar actor care aplica asta i se garanta succesul.
E fara indoiala subiectul saptamanii, ba chiar al lunii, anului, deceniului si, de ce nu?, al tranzitiei noastre incalcite in ghemul politic, economic si social care s-a tot rostogolit dupa Revolutie. In miezul scandalului de proportii legat de taierile ilegale de lemn sta decantata esenta coruptiei romanesti din toate zilele.
S-au implinit la sfarsitul saptamanii trecute saptezeci de ani de la capitularea Germaniei naziste si, in consecinta, sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Sa nu uitam ca, in ciuda tuturor intamplarilor mai putin fericite care i-au traversat, acestia au fost cei mai putin belicosi ani din istoria continentului.
Cazul Gheorghe Nichita, mare primar si jude de Iasi, confirma inca o data - de parca mai era nevoie! - ca traim intr-o tara de sefuleti si de ghiti pristanda care pupa in bot si papa tot. Mai mult, o legatura intima cu interlopii arunca un pic de lumina peste administratia locala de la noi. Jalnica simbioza!
Sute de locuitori din cartierul bucurestean Ferentari sunt pe cale sa ajunga in strada – mai exact, in strada Iacob Andrei, si de-acolo, mai departe, unde or vedea cu ochii. Situatia lor disperata are toate circumstantele unui caz-scoala in marginea unui fenomen tot mai intalnit in Romania: oameni saraci evacuati din locuinte cu largul concurs al legislatiei precare si in indiferenta aproape totala a autoritatilor.
A fost una dintre tarile cele mai greu incercate de recesiunea care a lovit economiile mondiale in 2008. Lucrurile ajunsesera atat de jos incat parea sigur ca si Spaniei ii va fi rezervata soarta Greciei. Nu i-a fost. Am vazut chiar la fata locului o parte dintre motivele pentru care lucrurile au stat asa si nu altfel.
Saracia conjugata cu lipsa de educatie, in contextul ipocriziei autoritatilor, dar si in absenta unor actiuni reale si eficiente pentru consumatorii de droguri din Romania - iata un cocktail mai letal decat drogurile in sine. Cu cat varsta consumatorilor scade, iar numarul lor creste, cu atat e nevoie mai mare de o schimbare de abordare.
Probabil ca v-a trecut prin fata ochilor – chiar si in fuga butonarii telecomenzii – isteria generata de moartea si ingroparea Marioarei Zavoranu, un nou non-subiect care a dat iar masura nivelului la care s-a scufundat lumea romaneasca. E exact ca in bancul ala cu instalatorul si ucenicul care ii cara geanta.
