In aceste zile de capa si spada n-avem de-a face nici cu o incercare de suprimare a libertatii de exprimare, nici cu vreo poveste de succes a felului in care statul roman recupereaza un prejudiciu de zeci de milioane de euro. Avem de-a face doar cu povestea nesfarsita a unei victimizari.
Patronul roman mediu statistic are tipologia micului combinagiu care, pe salarii mici, ar vrea ca angajatii sa suplineasca doua sau trei joburi, sa stea peste program din entuziasm si, daca se poate, sa vina la munca in timpul liber. Oferta lui este de nerefuzat: munca aproape gratis.
Cand ne-am intalnit la mijlocul anului 2009, Otto Adler abia implinise 80 de ani, se lupta zambind cu un cancer de prostata si lucra la o carte despre genetica urii. Astazi, cand s-au implinit 71 de ani de la eliberarea Auschwitzului, nu mai e aici - dar cuvintele sale vor supravietui timpului.
Cu totii am avut, nu puteti nega!, in avantul tineretii, o forma de a tine jurnal. Fie ca a fost vorba de clasicul scris pe caiet sau de vreo formula criptata de a asterne idei pe hartie, transcrierea gandurilor tineretii a reprezentat una dintre cele mai intime forme de comunicare.
Cu prilejul celor 166 de ani de la nasterea Poetului, impliniti recent, ne amintim ca in Galati exista un grup statuar. Vechi de mai bine de o suta de ani, il infatiseaza pe Eminescu alaturi de muza sa. Mana acestei muze a fost furata, fara exceptie, in fiecare an de la Revolutie incoace.
In prag de Blue Monday, cea mai deprimanta zi a anului - pica pe 18 ianuarie -, si dupa aflarea vestii mortii lui David Bowie, ne-am permis sa rezervam cateva minute unor ganduri despre ciclicitate si mersul istoriei. Mers mai degraba impotriva decat in favoarea noastra.
Cum la final de roman si de an e la moda sa facem bilantul, ne-am gandit sa pregatim o lista cu „creme de la creme”, adica cele mai bune capitole ale muncii noastre pe anul acesta, pe care sa le lecturati asa, pe indelete, in aceste zile libere. Urmeaza un top 10 „al cititorilor” si o mica lauda de sine.
Un om tinand prizoniera libertatea tuturor - uneori, revolutiile functioneaza cu astfel de simplificari, care canalizeaza furia populara, dar o pot si deturna. Revolutia romana din 1989 a fost, din acest punct de vedere, un act profund ratat - caci ea a debutat chiar cu neintelegerea libertatii.
