Incepe inca un an scolar si despre educatia romaneasca se vorbeste iar in fraze ornamentale, cu verbe excitate la gandul viitoarelor succese. Vorbele vin dinspre Cotroceni, unde dezastrul invatamantului pare sa indemne la optimism nicidecum la actiune. Intre timp povestea lui Niculae Moromete se tot repeta in Romania.
Saptamana trecuta, colegul Iulian Andrei a fost in gara Keleti din Budapesta si a vazut "Exodul" refugiatilor. Lasa aici marturie o scurta introducere in acel univers care a inceput deja sa schimbe profund batrana Europa, divizand-o brutal intre umanisti si xenofobi. Mai e loc, totusi, pe insula extremistilor de centru?
Saptamana trecuta, Executivul a nominalizat in Comitetul Economic si Social European mai multe persoane din societatea civila care vor indeplini mandate de 5 ani cu rol consultativ pe langa institutiile comunitare. Printre nominalizati e si Victor Alistar, director al Transparency Romania. Iata de ce e asta o problema.
Moartea survine uneori atat de abrupt incat curma, total pe neasteptate, destine atat de tinere care abia si-au gasit un drum in viata. Fara niciun semn, intr-o zi oarecare, ca aceasta in care cititi acest text, un accident stupid sau un hazard nefericit smulge dintre noi oameni dragi, lasand in loc o absenta cu care nu stim ce sa facem.
In toate interviurile scriitorul Salman Rushdie are exact tonul din cartile sale. E digresiv, amplu, explicativ, isi ia energia din trecut si uneori asta inseamna chiar intertextualitati care cuprind mai multe continente si culturi. In tot ce scrie, new yorkez-ul londonez cu origini indiene face un larg apel la toleranta.
Fascismul sau comunismul? Regimul maresalului Antonescu sau regimul ceferistului Dej (si-al cizmarului Stalin)? Care-i mai criminal, mai odios, mai nelegiuit? Si care a ruinat mai mult Romania? Sub semnul acestor imposibile intrebari sta, de fapt, intreaga dezbatere iscata in marginea "legii antilegionare".
Ziaristii, prin insasi natura meseriei lor, calatoresc enorm, desi nu-si doresc intotdeauna una ca aceasta. Cateodata se intampla sa-si noteze diferite stari prin carnetele pe care, de cele mai multe ori, le pierd. Alteori si le noteaza doar in gand – si asta e tot o pierdere. Iar cel mai adesea apeleaza la retelele sociale.
Una dintre noptile saptamanii trecute i-a prilejuit colegului Vlad Stoicescu o intalnire cu Sandica, noua Dacie a ziaristului Cristian Tudor Popescu, ramas recent fara masina. Ramas si fara ziar, caci CTP si-a anuntat plecarea de la Gandul printr-un text despre nostalgiile mistuitoare din vietile noastre. Iata cum se leaga lucrurile.
